Complicații ale virozelor și gripei în cazul copiilor

Foarte mulţi copii cu viroze sau gripă fac complicaţii bacteriene din cauza cărora au nevoie de spitalizare. În ultima săptămână, 8 din 10 copii care au ajuns în compartimentul de primiri urgenţe al Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti aveau boli acute cu febră şi manifestări respiratorii, cei mai mulţi fiind diagnosticați în urma testării cu gripă de tip A.

Era de așteptat o astfel de situație, au fost din ce în ce mai multe cazuri, pentru că vremea a păcălit multă lume, a declarat prof. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie, într-un interviu publicat de news.ro. Pe de o parte, temperaturile neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului și alternanțele frecvente de temperatură au creat o falsă senzaţie de siguranţă, oamenii au ieşit în număr mare în spaţiile publice, iar aglomerația din malluri și de la locurile de joacă a favorizat apariția virozelor și a gripelor. Referindu-se la complicaţiile care pot să apară la copii, dr. Craiu spune că mulţi dintre cei spitalizați au avut complicaţii bacteriene, cu convulsii febrile, situație în care a fost nevoie de spitalizare, iar faptul că spitalele de pediatrie sunt aglomerate arată că mulți copii au făcut complicaţii importante ale acestor viroze respiratorii.

Gripa produce o afectare severă a tractului respirator şi nu numai, se manifestă cu febră foarte ridicată, iar mulţi dintre copii au avut nevoie să fie spitalizați pentru că au făcut convulsii febrile, susţine acelaşi medic. Gripa afectează semnificativ mucoasele, nu doar ale nasului şi gâtului. Cavitățile închise, cum sunt sinusurile şi urechea medie, odată infectate, duc la retenţia de fluid sau de puroi, la otita supurată, sinuzită și mastoidită - complicaţii care nu sunt tocmai de neglijat. Pe fondul unor slăbiciuni imu­nologice sau al vârstei mici, foarte mulţi copii dezvoltă complicaţii bacteriene după aceste boli virale, iar atunci când copilul are pneumonie şi respiră cu dificultate, evident că este nevoie de spitalizare, explică medicul pediatru: „Cam acesta este tabloul: copii cu boli respiratorii foarte severe, care tuşesc extrem de mult, au insuficienţă respiratorie, tuşesc cu sânge, în fine, cazuri foarte zgomotoase, mai mult decât înainte de perioada sărbătorilor”.

Potrivit dr. Craiu, primul şi cel mai important simptom care arată că micul pacient trebuie dus de urgență la spital este insuficienţa respiratorie. Dacă observăm o învinețire a buzelor, limbii și unghiilor, copilul are nevoie de oxigen şi de o examinare de către un specialist, eventual este necesar să fie conectat la un aparat de respirație artificială. Al doilea aspect este starea de deshidratare. Copilul elimină lichide în cantități mai mari decât în mod normal atunci când vomită tot timpul sau are scaune modificate şi nu poate să înghită nimic, situaţie în care, de asemenea, are nevoie de spitalizare şi de perfuzii. Iar a treia situație în care copilul trebuie dus cât de repede posibil la spital este atunci când are febră şi stare de conştienţă modificată. Nu trebuie neapărat să fie stare comatoasă sau să facă convulsii, adaugă dr. Mihai Craiu, dar un copil care nu mai poate fi trezit la masă, care este extrem de moale şi de apatic, care devine indiferent față de jucăriile sale preferate, nu mai vrea să se joace sau să facă nimic din ceea ce făcea înainte trebuie dus neapărat la spital. (I. N.)