Crețișoara, un cicatrizant natural

Conținutul chimic al creți­șoa­rei pune în evidență prezența unor taninuri, flavo­noide, saponine, rezine, fitosteroli, substanțe grase, substanțe amare, puțin acid salicilic, uleiuri eterice și săruri mine­rale. Ansamblul acestor principii bioactive asigură efecte terapeutice diverse: astringente, antidiareice și anticoagulante (datorită ta­ni­nu­rilor), stomahice, anti­­he­moroidale, diuretice, antiinflamatoare, cicatrizante, tonice, sedative, decongestive ale ficatului, cardiotonice și întăritoare ale inimii.

Crețișoara este o plantă perenă cu­nos­cută din vremuri foarte înde­păr­tate pentru proprietățile sale miraculoase în vindecarea multor boli. Denumirea științifică este Alchemilla vulgaris și derivă de la cuvântul arab al-kimiya, întrucât planta era mult căutată de alchimiștii din Evul Mediu pentru a colecta picătu­rile de rouă de pe frunze, pe care le numeau „apa cerească” cu puteri vindecătoare miraculoase. Nu întâmplător, în Occident, planta este cunoscută ca „iarba alchimiștilor” și „mantaua Notre-Dame”. În România, găsim multe denumiri populare ca: umbrarul doamnei, umbrarul muntelui, brumărie, crețărel, palașcă și pleașcă. Aceste denumiri sunt date pentru cele 12 subspecii prezente în flora noastră, toate cu virtuți medicinale.

La noi în țară, crețișoara se găsește în locurile cu soluri bogate în humus din zonele deluroase, pe podișuri înalte până în etajul montan și alpin, în flora spontană din fânețe, pășuni, livezi, crânguri, tufărișuri, margini de pădure, stâncării, coaste abrupte și albii de torenți montani.

În scopuri medicinale se utilizează părțile aeriene ale plantelor, recoltate în timpul înfloritului (lunile iunie-august). În perioada de toamnă se recoltează numai frunzele.

Virtuți curative

Practicile îndelungate, din timpuri străvechi și până în prezent, au dus la convingerea că prepa­ratele cu crețișoară acționează asupra întregului organism.

Efecte în boli ale aparatului digestiv: afecțiuni gastrice și intestinale, enterite, diaree, spasme stomacale și balonări; steatoză hepatică și congestie hepatică; ocluzie intestinală; hemoragii interne; hemoroizi.

Efecte în boli ale sistemului nervos: insomnie, cefalee, astenie, oboseală nervoasă; epilepsie; scleroză multiplă.

Efecte în boli metabolice: diabet zaharat; obezitate și celulită (mai eficace este specia Alchemilla Montana, care crește la mari înălțimi); avitaminoze și anemii; atrofie musculară la copii și vârstnici.

Efecte în afecțiuni ale cavității bucale: stomatite, afte, gingivite, faringite, laringite; calmarea durerilor după extracții dentare.

Efecte în boli dermatologice: răni purulente, varice, cangrene, ulcerații, înțepături de insecte;  coșuri la pubertate.

Un studiu francez din anul 1996 arată că ceaiul de crețișoară inhibă degradarea țesuturilor elastice și conjunctive la pielea îmbătrânită și la tenuri ridate sau vestejite.

Rețete pentru tratamente interne

- infuzie dintr-o lingură herba uscată la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară și se beau 2-3 căni pe zi, prin înghițituri rare, între mese, având efecte în tulburări de menopauză, hernie, diaree, dizenterie cronică, epistaxis, balonări, dureri de cap;

- infuzie cu amestec de crețișoară+trei frați pătați+traista ciobanului, pentru a combate atrofia musculară la copii și scleroza multiplă (leuconevraxită);

- infuzie cu amestec de crețișoară (40 g) + coada șoricelului (20 g) + roiniță (20 g) + sunătoare (20 g) la un litru apă clocotită;

- decoct din două linguri herba uscată la 250 ml apă rece, se fierbe 2-5 minute, se infuzează acoperit 5-10 minute și se beau 2-3 căni pe zi, între mesele principale, având efecte astringente;

- tinctură (100 g herba uscată în 500 ml alcool 30 %) se iau câte 30 picături în puțină apă, de trei ori pe zi, cu efecte în tratamentul diareei.

Rețete pentru tratamente externe

- băi generale sau locale cu decoct concentrat de crețișoară (200 g herba uscată sau 500 g herba proaspătă se lasă peste noapte să macereze într-o găleată cu apă rece, se încălzește în dimineața următoare și se strecoară în apa de baie, având efecte favorabile la copiii debili și bolnăvicioși și la spălarea rănilor purulente, a erupțiilor cutanate, ulcerații zemuinde, tăieturi și înțepături de insecte;

- comprese cu decoct sau infuzie concentrată de crețișoară (100 g herba uscată la 1 litru apă), aplicate de 3 ori pe zi, pe ulcere varicoase, plăgi infectate, ulcerații inflamate, obezitate, celulită, vergeturi, conjunctivite, tenuri iritate sau infectate;

- gargară cu decoct (100 g herba uscată la un litru apă, cu fierbere două minute și infuzare 10 minute) cu efecte în dureri de gât, afte, infecții faringiene, laringite, abcese, stomatite și închiderea rănilor provocate de extracții dentare;

- cataplasme cu frunze proaspete zdrobite care se aplică pe părțile vătămate (ulcere varicoase sângerânde, plăgi, tăieturi, cicatrizarea rănilor, sângerări, înțepă­turi de insecte și scleroză multiplă;
- cataplasme cu frunze proaspete fierte în lapte contra durerilor de cap;

- masaje ușoare cu infuzie de crețișoară + traista ciobanului cu efecte în atrofii musculare la copii și bătrâni și în boli musculare grave.

(Prof. univ. dr. Constantin Milică – Din lucrarea Izvoare de sănătate din flora medicinală)