Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cum putem preveni toxiinfecțiile alimentare

Cum putem preveni toxiinfecțiile alimentare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Elena Blănaru - 20 Ianuarie 2025

Deși trăim în era antibioticelor și a dezinfectanților, contaminarea alimentelor cu microorganisme infecțioase și, în consecință, apa­riția toxiinfecțiilor alimentare reprezintă în continuare o problemă de sănătate importantă. Conform datelor furnizate de Orga­nizația Mondială a Sănătății, 1 din 10 persoane are de suferit de pe urma alimentelor contaminate, peste 420.000 de decese la nivel mondial fiind cauzate de pericolele biologice asociate hranei. Cele mai grave consecințe ale consumului de alimente contaminate biologic sunt bolile diareice, eșecul renal și hepatic, unele afecțiuni neuronale și ginecologice, artrita reacti­vă și chiar unele forme de cancer.

Principalii factori care încă fac din microorganismele infecțioase un factor de risc alimentar vizează atât condițiile precare de trai, cât și dezvoltarea comerțului interna­țional, caracterizat de lanțuri alimentare tot mai complexe și de posibilitatea transportului produselor alimentare infectate pe distanțe extrem de mari. Totodată, posibilitatea deplasării persoanelor individuale sau în grupuri de diferite dimensiuni crește riscul contactului cu agenți patogeni diverși.

Speciile bacteriene responsabile de cele mai multe cazuri de toxiin­fecții alimentare sunt Campylobacter jejuni, Salmonella enterica și Clostridium perfringens. Campylobacteriile și salmonelele sunt considerate cei mai importanți agenți etiologici ai gastroenteritelor bacteriene la om.

Multă vreme, campylobacteriile erau considerate patogeni exclusivi ai animalelor până când, în anul 1938, în cursul unei epidemii de enterită transmisă prin lapte, acestea au fost izolate din scaunul și sângele celor bolnavi. Campylobacter jejuni contaminează cel mai frecvent sursele de apă, carnea de pasăre de abator (pui, curcan), carnea de porc insuficient tratată termic, fructele de mare și produsele din lapte nepasteurizat. Un rol important în contaminare îl au muștele. Campylobacter este o bacterie foarte mobilă, care aderă la celulele peretelui intestinal și produce toxine. Simp­tomele sunt asemănătoare cu cele declanșate de alți enteropatogeni, precum Salmonella sp. și E. coli: febră până la 40°C, dureri de cap, musculare și abdominale, însoțite de senzație de greață și vomă, diaree, inclusiv diaree hemoragică. Mai rar pot apărea complicații precum hepatite, pancreatite, cistite, sindrom de colon iritabil ș.a. O compli­cație postinfecțioasă serioasă o constituie sindromul Guillain-Barré, caracterizat de paralizie musculară progresivă și tulburări de percepție senzorială. Circa 35% din cazuri au fost corelate cu o infecție anterioară cu C. jejuni.

Salmonelele sunt bacterii foarte răspândite în natură, toate producând boli la om și animale - gastroenterite, enterocolite, septice­mii -, motiv pentru care sunt unele dintre cele mai studiate bacterii patogene. În alimente, pot supra­viețui până la 6 luni, dar, din fericire, sunt puțin rezistente la căldură, 15-20 de minute de expunere la o temperatură de 60°C fiind suficiente pentru a le distruge. La 100°C, culturile mor în 5-7 minute. De asemenea, congelarea bruscă reduce număr de bacterii cu până la 90%, iar dezinfectantele folosite în mod curent pentru uzul casnic sunt eficiente împotriva lor, omorându-le în maximum 2 ore de la aplicare.

Infectarea cu salmonella se poate face prin consumul unei varietăți de alimente: legume și fructe nespă­late sau spălate cu apă contaminată, carne de pasăre, vită și porc, ouă, produse lactate, germeni și vlăstari. De asemenea, mâncarea pentru animale poate fi contaminată. Simptomele sunt nespecifice: diaree, febră, frisoane, crampe abdominale, vomă, acestea putând persista până la o săptămână.

Genul bacteriilor Clostridium cuprinde mai multe specii patogene: Cl. Botulinum, agentul botulismului, Cl. Tetani, agentul tetanosului, Cl. perfringens, care produce intoxi­cații alimentare, dar și infecții ale plăgilor, și Cl. difficile, agentul colitei pseudomembranoase. Există și două tulpini de Clostridium perfringens care produc boli la oi, viței și miei. De asemenea, Clostridium difficile poate produce boli diareice la animale. După ce ajunge în intestin, bacteria se multiplică rapid, producând o toxină care este absorbită în sânge și transportată ulterior la țesutul nervos și la rinichi. O altă toxină produsă de Cl. perfringens induce paralizia locală a mușchilor intestinali, inflamație și hemoragie. Principalele surse de infectare sunt carnea de vită și de pasăre și alimentele lăsate mai mult de 2 ore la temperatura camerei. Spre deosebire de alte toxiinfecții alimentare, în acest caz nu apare febra, nici voma, manifestările constând în dureri abdominale foarte intense și diaree.

Pentru a preveni toxiinfecțiile alimentare, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ne îndeamnă:

  •  să ne spălăm pe mâini înainte și după manipularea alimentelor, pregătirea și servirea mesei;
  •  să spălăm cu apă curată fructele și legumele;
  •  să spălăm cu atenție vasele și instrumentele din bucătărie;
  •  să acordăm atenție preparării termice corespunzătoare a cărnii și ouălor;
  •  să refrigerăm alimentele gătite, ouăle, lactatele și carnea.
Citeşte mai multe despre:   nutriție