Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cum reducem umiditatea din locuinţă iarna
Un grad ridicat de umiditate al aerului din locuinţă în sezonul rece favorizează apariţia igrasiei şi mucegaiului, care pot determina, la rândul lor, o serie de afecțiuni respiratorii, pe fondul dezvoltării unor microbi. În plus, locuința capătă un miros neplăcut.
Umiditatea reprezintă totalitatea vaporilor de apă din aer, iar valoarea normală într-o încăpere este între 40 şi 60%. În timpul iernii, umiditatea aerului din casă este crescută, pe fondul diferenţelor de temperatură (cald în interior și rece afară), dar şi ca urmare a unor activități casnice, precum gătit sau călcat rufe. Ventilaţia şi circulaţia aerului în încăperi se realizează greu iarna, în condițiile în care geamurile sunt deschise mai puțin, pentru a se limita pătrunderea frigului, ceea ce favorizează un continuu condens pe geamuri şi pereţi. „Dacă este foarte umed se dezvoltă şi în locuinţă ciupercile, apare mucegaiul, care are efect asupra sănătăţii noastre. Practic, umezeala asigură termoreglarea. Fiind umezeală foarte mare, atunci transpiraţia este mai mare şi se favorizează în felul acesta schimbul de căldură. Dacă e prea umed, se transpiră mult mai mult şi atunci se consumă energie”, explică Cezara Danciu, medic primar ORL, într-o emisiune televizată. Efectele nocive ale umidităţii în exces nu se opresc aici. Ana Culcer, medic primar pediatru şi neonatolog, atrage atenția că umezeala poate „provoca alergii foarte urâte copiilor cu rinite, faringite, amigdalite, bronşite, astm bronşic, deci, tot ce e prea mult strică”. Aceasta mai spune că într-un mediu foarte umed apar și „micoze, infecţii ale tractului respirator. Cel mai rău e pentru cei care au TBC, favorizează eliminarea sputelor hemoptoice”. Pe fondul umezelii, „organismului îi scad imunitatea, capacitatea de adaptare şi atunci nu mai reacţionează cum se întâmplă în mod obişnuit la o temperatură normală şi la o umiditate normală, şi atunci favorizează dezvoltarea acestor infecţii”, explică Cezara Danciu.
Pe de altă parte, insuficiența vaporilor de apă din aer se poate resimți puternic dimineața, când nasul, buzele, gâtul şi pielea devin uscate şi avem o senzaţie permanentă de sete. Cei mai afectaţi sunt, desigur, bebeluşii. „Dacă, de exemplu, este aerul prea uscat în cameră, fac cruste în nas, dacă au diferite afecţiuni nazale şi respiră pe gură, la fel, se usucă foarte tare mucoasele şi atunci au senzaţie de iritare, de usturime”, afirmă Cezara Danciu.
Primul pas pentru a preveni bolile este măsurarea umidităţii și temperaturii din încăpere cu un termohigrometru. În acelaşi timp, este de evitat uscarea hainelor în casă, iar baia trebuie aerisită mai ales după duş. De asemenea, se recomandă aerisirea camerelor în fiecare dimineaţă, prin ţinerea ferestrelor larg deschise cel puțin 10-15 minute, inclusiv în sezonul rece. La prepararea mâncărurilor pe foc, este bine să existe un capac pe oală și să se utilizeze o hotă, care ajută la eliminarea aburilor creaţi. Totodată, este indicat ca ușile camerelor să fie deschise pentru o bună circulație a aerului. Plantele de cameră pot fi de ajutor, întrucât absorb excesul de umiditate: ferigi, iederă, crinul păcii sau palmierul pitic.