Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cum tratăm infecţiile căilor respiratorii
Peste 70% dintre români suferă în sezonul rece unul sau două episoade de infecţii respiratorii, arată un studiu publicat de Societatea Naţională de Medicina Familiei. Potrivit acestuia, în cazul unei infecţii respiratorii, 6 din 10 români apelează la pastile care ameliorează simptomele răcelii şi gripei. Doar 40% dintre respondenţi apelează la medicul de familie, şi asta doar dacă simptomele nu cedează.
Aceeaşi atitudine se menţine şi în cazul copiilor, doar 3 din 10 părinţi cerând ajutorul doctorului de la primele semne de răceală şi gripă. „Majoritatea românilor (76%) aleg pentru ei şi familiile lor să consume mai multe legume şi fructe proaspete pentru sporirea imunităţii. O treime aleg suplimentele, în acelaşi scop“, precizează acelaşi studiu. Cercetarea arată că 7 din 10 români încearcă să îşi sporească imunitatea printr-o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete, iar 5 din 10 se odihnesc mai mult. Tot la fel, 3 din 10 români aleg să ţină bolile la distanţă prin suplimente alimentare, arată acelaşi studiu, realizat la cererea Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, în perioada 7-14 septembrie, pe un eşantion de 3.018 respondenţi de peste 18 ani. Atunci când nu sunt ocoliţi de viroze, 63% dintre români apelează la pastile împotriva răcelii şi gripei în combinaţie cu ceaiuri calde. Doar 4 din 10 români merg la medicul de familie, şi asta doar în cazul în care simptomele răcelii sau gripei nu cedează. „Românii au început să îşi schimbe conduita cu privire la tratamentul bolilor de sezon: caută informaţii din surse de încredere şi nu mai apelează la antibiotice la primele semne de răceală şi gripă. După cum am punctat în nenumărate rânduri, antibioticele nu sunt medicamente destinate tratării răcelii şi gripei, provocate de rinovirusuri, respectiv virusuri gripale, ci infecţiilor bacteriene. În schimb, combinaţiile de substanţe active pot fi eficace în tratarea acestor viroze, contribuind la ameliorarea durerii de cap, durerilor musculare, febrei, durerii în gât, congestiei nazale sau a sinusurilor”, afirmă dr. Ileana Efrim, medic de familie, de la Societatea Naţională de Medicina Familiei, citată de Agerpres.
Potrivit SNMF, hidratarea corespunzătoare (ceaiuri calde) şi o alimentaţie uşoară bazată pe legume şi fructe susţin procesul de vindecare în cazul infecţiilor respiratorii. „În caz de răceală şi gripă, pe lângă tratamentul simptomelor, care poate fi achiziţionat fără prescripţie medicală, recomandarea noastră este să vă hidrataţi corespunzător, să consumaţi multe fructe şi legume, să nu faceţi excese şi să vă odihniţi suficient. În cazul în care apelaţi la antitermice şi antialgice, recomandarea noastră este să citiţi prospectul cu atenţie şi să respectaţi dozele înscrise pe ambalaj“, a adăugat dr. Marina Pîrcălabu, medic de familie. Infecţiile respiratorii sunt considerate a fi cele mai frecvente boli şi afectează cel mai frecvent căile aeriene superioare: nasul, sinusurile, faringele şi laringele. Infecţiile respiratorii nu apar singure, ci însoţite de infecţii suplimentare. Astfel, de exemplu, bronşita acută este acompaniată adesea de tuse convulsivă sau pojar. Sau ca urmare a unei infecţii a căilor respiratorii superioare, poate să apară o infecţie a urechii medii. În afară de aceasta, o infecţie respiratorie, de exemplu bronşita cronică, se poate complica cu infecţii respiratorii mai agresive, de exemplu emfizemul pulmonar sau bronşita cronică obstructivă.
Tratamentul infecţiilor căilor respiratorii este condiţionat de localizarea acesteia în tractul respirator, de natura agenţilor patogeni şi de forma de manifestare a bolii. În funcţie de localizarea virusului, infecţiile respiratorii acute ale căilor aeriene superioare sunt: rinita, sinuzita, otita medie, faringita şi laringita. Infecţiile respiratorii acute ale căilor aeriene inferioare sunt: bronşita acută, pneumonia şi emfizemul pulmonar acut. Infecţiile respiratorii acute superioare răspund bine la tratament sau se vindecă de la sine. Pentru uşurarea simptomelor şi grăbirea pe cât posibil a procesului de vindecare, următoarele terapii non-medicamentoase sunt posibile: inhalaţii, băuturi calde, împachetări umede pentru piept şi gât, căldura locală şi aport suficient de vitamine. Infecţiile căilor aeriene superioare şi bronşita cronică sunt provocate în principal de viruşi, mai rar de bacterii. Infecţiile respiratorii cu evoluţie cronică nu se vindecă şi necesită tratament medicamentos toată viaţa: astmul bronşic, emfizemul pulmonar cronic, bronşita cronică şi obstructivă cronică, BPOC. Pentru prevenirea infecţiilor respiratorii, medicii recomandă să întărim sistemul
imunitar prin mişcare în aer curat, o dietă sănătoasă şi echilibrată şi un aport suficient de vitamine şi minerale.