Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Decoctul din seminţe de in are efecte benefice în astmul bronşic
Alexandrina T., Focşani: Ce tratamente naturiste recomandă prof. Milică pentru astmul bronşic?
Prof. Constantin Milică: Pentru uz intern se prepară separat: - infuzii din flori (de muşeţel, soc, lumânărică, petale de trandafir sau de mac roşu, coada şoricelului, gălbenele, lavandă), frunze (de podbal, patlagină), muguri (de mesteacăn, plop negru şi alun), herba (de cimbrişor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilică, schinduf, unguraş, talpa gâştei, sovârv, ciuboţica-cucului, trei-fraţi-pătaţi, scai-vânăt) şi fructe (de anason şi fenicul) din care se beau câte două - trei căni pe zi pentru acţiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare şi calmante; - decoct din rădăcini (de angelică, valeriană, iarbă mare) din 3-4 linguri care se fierb în 250 ml apă şi se beau câte 3-4 linguri pe zi; - decoct din fructe de fenicul (două linguri fierte în 250 ml lapte) cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice; - decoct din usturoi (25 g fierte în 200 ml apă timp de 15 minute) din care se bea o cană pe zi; - decoct din seminţe de in (125 g fierte în 400 ml apă) se adaugă zeama de la 3 lămâi, 400 g miere, se lasă la macerat 2-3 zile şi se consumă câte o linguriţă înainte de mese; - macerat în alcool 400 g din nalbă mare, săpunariţă, cimbrişor, cimbru, podbal, talpa gâştei, unguraş şi usturoi (se consumă câte 20-50 picături de 3 ori pe zi, între mese, timp de două luni pe trimestru); - tinctură din rădăcină de valeriană sau angelică (20 g în 100 ml alcool 400, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 picături de 2-3 ori pe zi) ; - vin de sunătoare, hamei şi hrean ras (30 g amestec macerat într-un litru de vin alb timp de 10 zile) şi se beau trei linguri pe zi; - sirop din frunze de nuc şi bulbi de ceapă roşie. Cercetările au dovedit eficacitatea multor combinaţii de plante din care să nu lipsească speciile prezentate mai sus, alături de păducel, nalbă, salvie, săpunariţă, plămânărică, lichen de stejar, roiniţă, ienupăr, mentă, sulfină şi măselariţă. Reţeta autorului: frunze (de podbal, patlagină, salvie), flori (de coada şoricelului, păducel), herba (de isop, cimbrişor, talpa gâştei) şi fructe (de fenicul şi in). Se prepară un decoct (o lingură la 250 ml apă, se fierbe 2-3 minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi într-o cură de durată). De asemenea, în uz extern este indicată inhalaţia, înainte de culcare, cu infuzie de muşeţel (două linguri de flori la 250 ml apă), cu amestec din flori de tei şi coada şoricelului şi seminţe de mărar sau cu uleiuri eterice de isop, salvie, brad, pin, molid (5 picături turnate în 250 ml apă clocotită).