Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Durerea cronică de spate este altceva decât o durere care ține mult: cum o prevenim

Durerea cronică de spate este altceva decât o durere care ține mult: cum o prevenim

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Conf. Univ. Dr. Florian Berghea - 02 Septembrie 2026

Un bărbat de 52 de ani are dureri de spate de patru luni. Rezonanța magnetică arată uzura unui disc intervertebral în zona lombară joasă. Concluzia pare evidentă: discul este cauza. Dar aceleași modificări apar la 60-80% dintre persoanele de peste 50 de ani, care nu au nici o durere. Și atunci, dacă structura nu explică durerea care persistă, ce o explică?

Explicația simplă: durerea acută devine altceva - durere cronică. În faza acută, durerea funcționează ca un semnal - este aproximativ proporțional cu problema și în majoritatea covârșitoare a cazurilor se stinge odată cu vindecarea.

Când durerea persistă, se produc modificări în felul în care organismul procesează semnalul. Pragul de la care sistemul nervos raportează o problemă coboară - solicitări care înainte treceau neobservate ajung să fie resimțite ca dureroase. Consecința răstoarnă felul în care majoritatea oamenilor își interpretează propria durere. La un an de la debut, durerea nu mai raportează în principal starea spatelui, ci spune ceva despre felul în care o procesează sistemul nervos.

Și ce facem pentru a preveni durerea cronică? Avem o fereastră de timp critică - între săptămâna a șasea și a douăsprezecea. Măsurile de prevenție cu efect dovedit sunt neașteptat de modeste ca ambiție și cer, aproape toate, participarea activă a pacientului.

Mișcarea, de la început. Este intervenția cu cel mai bun raport între efort și rezultat. Repausul la pat peste 48 de ore înrăutățește prognosticul, iar reluarea graduală a activităților obișnuite, inclusiv a muncii, eventual în formă adaptată, accelerează recuperarea.

Exercițiul structurat, după faza acută. Studiile comparative nu au reușit să demonstreze superioritatea clară a vreunei metode: înot, mers, exerciții de forță, kinetoterapie. Alegerea unei activități pe care pacientul o suportă e mai importantă decât alegerea celei „corecte”.

Explicarea mecanismului. Poate cea mai subestimată intervenție.

Somnul, ca țintă separată. Insomnia nu este doar o consecință a durerii, o şi întreține. Tratarea ei se face, de regulă, prin terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie, şi nu prin medicație de lungă durată.

Contextul de muncă. Un dialog timpuriu cu angajatorul privind sarcini adaptate, temporar, este asociat cu revenire mai rapidă decât concediul medical prelungit. În sistemele care aplică acest principiu, absența îndelungată este tratată ca un risc medical, nu ca o formă de menajare.

Dacă durerea persistă mai mult de trei săptămâni, trebuie să gândim activ la apariția acestei noi entități - durerea cronică. Și mai ales la ce putem face să o prevenim.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București)

Citeşte mai multe despre:   Centrul de Inovație și e-Health UMFCD