Fitoterapia tabagismului

Fumatul nu este o necesitate pentru organism, ci o plăcere de moment, care, treptat, devine o obişnuinţă greu de învins. Tratamentele fitoterapeutice acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog.

Tabagismul este o intoxicaţie cronică şi acută cu substanţe toxice existente în frunzele de tutun după un consum excesiv şi de lungă durată. Acţiunea nocivă a tutunului, numit adesea iarba morţii, se exercită prin cele 4.000 de substanţe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuşi sunt cancerigeni.

Principalii compuşi toxici din fumul de ţigară sunt: nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiţi alcaloizi, crezoli, piridine şi elemente radioactive (cadmiu, poloniu).

Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier; creşte ten-

siunea arterială şi colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare.

Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas şi rinichi.

Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile şi plămânii, fiind implicat în declanşarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere.

Datele statistice arată că tutunul provoacă 35% din totalitatea cancerelor diagnosticate pe plan mondial, 85-90% din cazurile de cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli cardiovasculare şi circa 40% din cazurile de hipertensiune.

Simptomele intoxicării cu tutun încep cu dureri de cap, ameţeli, greaţă, vomă, oboseală generală, pierderea memoriei, tremurături, sughiţ, transpiraţii reci, salivaţie abundentă, degradarea dinţilor şi a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutate, uneori leşin.

Tratamentele fitoterapeutice sunt destul de complexe, vizând atât procedeele de consum intern, cât şi cele externe.

În uz intern se recomandă folosirea produselor care modifică gustul nicotinei sau acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog:

- infuzie de pedicuţă, numită şi brădişor, preparată din 5 g pulbere uscată şi măcinată la 200 ml apă clocotită: se infuzează 5 minute, se strecoară şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de durată până la abandonarea fumatului, provocând o senzaţie de vomă la aprinderea ţigării;

- infuzie de cimbrişor (patru linguri la un litru apă clocotită); se infuzează 3 minute, se strecoară şi se bea întreaga cantitate fracţionată în doze de 50 ml la intervale de 15-20 minute. La aprinderea ţigării apare senzaţia de vomă, care dispare ime-diat după înlăturarea fumului;

- decoct din rizomi de obligeană, din care se bea câte o lingură, înainte şi după mesele din cursul zilei;

- sirop de creson, din care se ia câte o linguriţă de 8-10 ori pe zi, la intervale de două ore;

- mestecarea unei linguriţe de rizomi sau frunze uscate de obligeană, care se ţine în gură timp de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, având un gust amar şi aromat, cu efect de diminuare a poftei de fumat şi de respingere a fumului.

Alte tratamente recomandă ceaiuri cu alga brună sau cătunică, decoct din frunze de nuc sau hrean (două căni pe zi), macerat din usturoi (o cană dimineaţa), leurdă, frunze de pătrunjel, ulei de mentă sau de ricin.

Reţeta autorului: pedicuţă, obligeană, cimbrişor, cimbru, dovleac, hrean, usturoi, mentă, nuc, pelin.

În uz extern se pot aplica pe abdomen cataplasme cu frunze fierte de pelin.

Nu apelaţi la dulciuri în momentul renunţării la tutun.

Regimul alimentar

Sunt indicate câteva reţete care şi-au dovedit eficacitatea:

- seminţe de dovleac (60 g) decojite şi pisate care se amestecă cu 20 g zahăr şi 10 g coji de portocale rase în 160 ml apă; se bea prin înghiţituri rare, iar după 5 ore se ia o lingură cu ulei de ricin;

- seminţe de dovleac (300 g) decojite şi bine pisate, amestecate cu miere de albine pentru a fi consumate dimineaţa, pe nemâncate, iar după câteva ore se ia o lingură de ulei de ricin.

La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borş de tărâţe şi oţet de mere.

Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcooluri tari, unele mirodenii), care pot trezi dorinţa de fumat. De asemenea, se vor evita alimentele care îngraşă (dulciuri, paste făinoase, pâine) şi se vor înlocui cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.

Fumatul nu este o necesitate pentru organism, ci o plăcere de moment, care, treptat, devine o obişnuinţă greu de învins. De aceea, renunţarea definitivă la fumat este un act de mare voinţă, pentru fiecare fumător existând o motivaţie individuală, pro sau contra. Mulţi fumători motivează prin plăcerea de a inspira fumul aromat al unei ţigări fine, iar alţii consideră ţigara ca un aliat în momentele de bucurie sau de necaz, la eforturi sau la relaxare.

Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni:

- alegerea perioadei optime de renunţare la fumat, în zile lipsite de stres, fiind preferate concediile petrecute la munte sau în momentul apariţiei unor afecţiuni care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii, pneumonie, ulcere, infarct miocardic);

- evitarea locurilor cu mulţi fumători (restaurante, cafenele, cluburi, discoteci);

- evitarea fumatului în spaţii închise (birouri, dormitor, camera copiilor);

- în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se vor mesteca un fruct, un morcov, bomboane mentolate şi se va bea multă apă pentru a elimina toxinele din sânge.

În cazul copiilor şi tinerilor fumători este necesară o educaţie mai atentă, atât în familie, cât şi în şcoli, fără pedepse şi interdicţii severe, dar cu exemplu personal al educatorului, urmărind inocularea convingerii că prin renunţare la fumat scade riscul unor îmbolnăviri grave, creşte speranţa de viaţă şi se pot economisi sume importante din bugetul familiei.

După reuşita renunţării definitive la fumat va fi înlăturat din organism monoxidul de carbon în timp de 12 ore, nicotina va dispărea după două zile, se va îmbunătăţi circulaţia sângelui în membrele inferioare după două luni, iar riscul cancerului pulmonar şi al bolilor cardiovasculare se va reduce substanţial după un an.