Frigul şi umezeala, cauzele bronşitei acute

Bronşita acută (BA) este o inflamaţie acută a arborelui traheo-bronşic, caracterizată prin febră şi tuse productivă (muco-purulentă sau purulentă). Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt: frigul, alterarea reflexului de tuse, alterarea imunităţii de suprafaţă şi bolile cronice bronhopulmonare.

Principalii factori care pot determina inflamaţia acută a arborelui traheo-bronşic sunt virusurile, adenovirusurile, renovirusurile, mixovirusurile, coronavirusurile, bacteriile (pneumococi, streptococci). De asemenea, sunt implicaţi factorii alergici, dar şi factori fizico-chimici, dintre care se pot cita gazele toxice (clor, dioxid de sulf, vapori de acid clorhidric, sulfuric, acetic, oxizi de azot, inspiraţia de formol, amoniac).

Acţiunea frigului apare la inhalarea de aer rece, expunerea pereţilor toracici la frig, ingestia de lichide sau alimente foarte reci. Acţiunea substanţelor chimice este cauzată de faptul că acestea se dizolvă în pelicula de mucus, determinând în mod direct procesul inflamator acut şi semnele obişnuite de BA. Majoritatea alergenilor inhalaţi odată cu aerul poluat pot determina inflamaţia traheo-bronşică prin intermediul reacţiilor alergice specifice.

Din punctul de vedere al evoluţiei clinice, boala începe cu frison, senzaţie de frig, stare generală de rău, dureri musculare, cefalee, dureri oculare, lăcrimare, strănut, dispnee, stare subfebrilă şi senzaţie de gâdilătură şi arsură în fundul gâtului.

Afectarea traheei şi a bronhiilor mai determină apariţia unei arsuri retrosternale, însoţită de tuse fără expectoraţie. Tusea poate determina accentuarea durerilor toracice, retrosternale şi a cefaleei. La unii bolnavi tusea este continuă, chinuitoare şi în timpul somnului. Când procesul inflamator cuprinde şi laringele apare răguşeala, tusea îşi modifică timbrul, iar vorbirea are loc cu dificultate, chiar este împiedicată. Cantitatea de spută creşte cantitativ de la o zi la alta, capătă caracter purulent sau muco-purulent, devine mai fluidă şi mai uşor de eliminat, ceea ce determină şi o îmbunătăţire a stării generale. Când peste infecţia virală se suprapune cea bacteriană, starea febrilă persistă, iar sputa este purulentă.

BA poate apărea în adevărate "epidemii", fiind determinată de agenţi virali sau bacterieni şi favorizată de frig, umezeală şi are o evoluţie de scurtă durată, favorabilă şi benignă. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanşate de virozele căilor respiratorii superioare şi favorizate de condiţiile meteorologice. BA se cronicizează rar, de regulă după mai multe recidive. La persoanele în vârstă, BA se poate complica cu bronhopneumonie.

În cazul apariţiei simptomelor descrise mai sus, pacienţii trebuie să consulte medicul, care le va recomanda un regim igienico-dietetic, tratament simptomatic şi antibioticoterapie. Ca măsuri igienico-dietetice se recomandă repaus fizic într-o cameră cu un grad ridicat de umiditate a aerului şi administrarea de lichide suficiente sub formă de ceaiuri sau lapte (toate calde). Tratamentul simptomatic constă în combaterea tusei, febrei, durerilor musculare şi a cefaleei. Tratamentul cu antibiotice va fi prescris de medic şi tot el va decide dacă bolnavul poate fi tratat în ambulator sau în spital.