Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Poate ChatGPT să înlocuiască medicul?

Poate ChatGPT să înlocuiască medicul?

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Dr. Andreea Pușcașu - 05 August 2026

Inteligența artificială a devenit parte din viața de zi cu zi, iar unul dintre cele mai cunoscute exemple este reprezentat de chatboturile conversaționale, precum ChatGPT, Gemini sau Claude. Aceste aplicații sunt construite pe baza unor modele de limbaj și pot genera răspunsuri complexe, formulate într-un limbaj accesibil, pornind de la întrebările utilizatorilor.

Din ce în ce mai multe persoane apelează la aceste instrumente pentru a căuta informații despre sănătate. Ele pot explica pe înțelesul tuturor termenii medicali, pot oferi informații generale despre diverse boli, pot ajuta la interpretarea unor analize sau recomandări medicale și pot răspunde la întrebări legate de tratamente ori măsuri de prevenție. În acest sens, inteligența artificială poate contribui la o mai bună înțelegere a informațiilor medicale și îi poate ajuta pe pacienți să se pregătească pentru discuția cu medicul.

Totuși, aceste aplicații nu pot înlocui consultația medicală. Răspunsurile generate se bazează pe informațiile oferite de utilizator și pe datele pe care modelul le-a învățat în timpul antrenării sale. Din acest motiv, ele pot fi incomplete sau, uneori, chiar incorecte. În literatura de specialitate, acest fenomen este cunoscut sub denumirea de „halucinație”, atunci când modelul generează infor­mații care par credibile, dar nu sunt conforme cu realitatea.

Mai mult, un chatbot nu poate realiza un examen clinic, nu poate integra toate particularitățile istoricului medical al unei persoane și nu poate aprecia contextul complet al fiecărui pacient. De aceea, nu poate pune un diagnostic cert și nici nu poate recomanda un tratament personalizat în locul medicului.

Astfel, inteligența artificială ar trebui privită ca un instrument de informare și educație, nu ca un înlocuitor al specialistului. Nici o persoană nu ar trebui să își modifice tratamentul sau să ia decizii importante privind sănătatea exclusiv pe baza răspunsurilor oferite de un chatbot. Aceste informații trebuie întotdeauna discutate și validate împreună cu medicul.

Tehnologia poate face accesul la in­formație mai rapid și mai ușor. Însă medicina înseamnă mai mult decât date și algoritmi. Ea presupune experiență, discernământ, responsabilitate și, mai presus de toate, empatie față de omul aflat în suferință. Tocmai de aceea, inte­ligența artificială poate deveni un sprijin valoros pentru medic și pacient, dar nu le poate înlocui relația bazată pe încredere și dialog.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București)