Gutuiul, un rezervor de vitamine şi minerale

Fructele gutuiului sunt astringente, antidiareice, antivomitive, antihemoragice, stomahice, antispastice, tonice, emoliente, aperitive, fortifiante. Seminţele fructelor sunt puternic emoliente şi antihemoragice, iar frunzele au acţiuni astringente, emoliente şi hemostatice. Pentru toate aceste efecte benefice, gutuiul este un pom important în medicina naturistă.

Gutuiul este un pom fructifer originar din insula Creta şi Asia de sud-vest, de unde a fost adus de arabi în Spania şi Sicilia, răspândindu-se apoi în mai multe zone ale lumii.

În fitoterapie sunt utilizate aproape toate organele vegetale ale acestui pom: fructe, seminţe, frunze, flori. Fructele se recoltează la maturitate, în a doua jumătate a toamnei, când au gust dulce-acrişor. Seminţele se separă din fructele coapte, după consum. Frunzele se adună în lunile iulie-august, pe timp frumos şi uscat. Florile sunt adunate în luna mai.

Fructele conţin 8-13% zaharuri, fibre alimentare, proteine, lipide, pectine, mucilagii, acizi organici (tartaric, citric, malic), caroten, taninuri, vitamine (C, A, B1, B2, PP) şi săruri minerale (P, Mg, Ca, K, fe, Cu). Valoarea energetică este de 56-84 kcal la 100 g fructe.

La nivelul aparatului digestiv, produsele din gutui acţionează în caz de diaree, dizenterie, insuficienţă hepatică şi pancreatică, hiperaciditate gastrică, dispepsii atone, enterocolite, vome, balonări, hemoragii intestinale, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, lipsa poftei de mâncare.

În bolile aparatului respirator se constată efecte foarte bune în caz de tuberculoză pulmonară, catar pulmonar, bronşite, astm bronşic, angine, hemoptizie, infecţii respiratorii, laringite, faringite, amigdalite, stomatite.

Tratamentele externe se fac pentru iritaţii ale pielii, eczeme, arsuri, ulceraţii, degerături, hemoroizi, înţepături de insecte şi riduri.

Forme de utilizare

Fructele proaspete, bogate în pectine şi taninuri, sunt indicate în diaree, enterite, stomac leneş, vome, salivaţie excesivă, infecţii respiratorii, guturai, tuberculoză, stimularea activităţii ficatului în digestia alimentelor grase.

Cura de două-trei gutui pe zi măreşte imunitatea organismului înaintea venirii sezonului rece, prevenind virozele respiratorii şi stările de anemie, prin stimularea poftei de mâncare. De asemenea, stimulează arderea grăsimilor, prin conţinutul ridicat de fibre alimentare, asigurând succesul în curele de slăbire.

Un amestec de fructe (gutui, mere şi morcov date pe răzătoare) se combină cu miere de albine şi se consumă ca mic dejun, puternic vitaminizant.

Preparatele culinare din fructe proaspete (peltea, jeleu, gem, marmeladă, sirop, compot, lichior şi diferite mâncăruri cu carne) au o deosebită valoare nutritivă şi fortifiantă, ajutând în cazuri de diaree, dizenterie, hiperaciditate gastrică, indigestii, balonări, insuficienţă hepatică, enterite, enterocolite, tuberculoză pulmonară, guturai, astm, hemoroizi.

Sucul proaspăt din fructe are efecte foarte bune în caz de hepatită cronică, insuficienţă hepatică, enterocolită şi pentru vitaminizarea organismului.

Lichiorul de gutui se prepară din suc de gutui (1,5 litri), alcool de 40°(50 ml), scorţişoară (2 g), nucşoară (1g), cuişoare (0,80 g) şi migdale amare (0,50 g). Se macerează timp de două luni, după care se adaugă 300 ml sirop de zahăr, se strecoară, se trece în sticle bine închise şi se consumă câte un păhărel, cu efecte excelente în indigestii, în combaterea hiperacidităţii gastrice.

Decoctul din fructe necurăţate de coajă (o gutuie tăiată în felii la un litru de apă) se fierbe până când apa scade la jumătate, se strecoară, se adaugă 50 g zahăr şi se foloseşte în tuberculoză pulmonară, indigestii, enterite acute, prolaps rectal, precum şi în gargare pentru laringite, faringite, gingivite, stomatite şi amigdalite.

Ceaiul din seminţe se bea cu zahăr candel sau cu tărâţe de grâu contra tusei.

Infuzia din seminţe, îndulcită cu miere, ajută la combaterea tusei, tuberculozei, bronşitei, răguşelii. Se beau două căni pe zi, din care una seara, la culcare.

Maceratul seminţelor în apă călduţă este eficient contra degerăturilor, hemoroizilor, arsurilor, conjunctivitei şi blefaritei.

Florile de gutui, sub formă de infuzie (30 g la un litru de apă clocotită), servesc în calmarea tusei, răceli, amigdalite, diaree, insomnie şi nevroze. În amestec cu flori de portocal ajută persoanele nervoase, favorizând un somn liniştit.

Frunzele servesc la prepararea unei infuzii (50 g la un litru de apă clocotită), cu eficienţă deosebită în bolile de inimă, insuficienţă cardiacă, boli de ficat, diaree, secreţie exagerată de salivă, gingivită, băi generale, nervozitate, boli respiratorii şi înţepături de insecte.