Înţelesul corect al detoxifierii şi fazele acestui proces

În ultimii ani, a devenit popular îndemnul la „detoxifierea după sărbători”. La o simplă căutare pe internet găsim diferite „metode de detoxifiere” (sucuri de fructe și/ sau legume, excluderea lactatelor, a grâului/ glutenului, folosirea unor suplimente alimentare și a plantelor medicinale etc.), pe principiul că avem cu toţii nevoie de o eliminare a reziduurilor toxice după excesele făcute de sărbători. Promotorii curei de detoxifiere la început de an susţin că putem scăpa şi de kilogramele în plus, se îmbunătăţeşte digestia, sistemul imunitar și altele asemenea. Pe cât de grozav sună, pe atât de puține dovezi științifice avem în acest sens.

Deși unele metode au făcut obiectul unor studii și au arătat rezultate pozitive în privința pierderii în greutate, a ameliorării rezistenței la insulină și a reglării tensiunii arteriale, cercetările în sine au fost de o calitate îndoielnică: fie nu au respectat întru totul normele metodei științifice, au avut prea puțini participanți, fie nu au fost reevaluate de alți experți etc. O analiză sistematică din 2015 a concluzionat că nu există cercetări convingătoare care să arate că astfel de cure ar duce la eliminarea toxinelor din corp sau la scădere în greutate. Conform unui alt review din 2017, curele cu sucuri și curele de „detoxifiere” în general pot induce o scădere inițială în greutate, din cauza unui aport caloric scăzut, dar determină câștig ponderal odată cu revenirea la dieta obișnuită. Cât despre efectele pe termen lung, pur și simplu nu există astfel de studii.

Referindu-ne strict la aspectele legate de digestie, alimentele bogate în fibre sunt cele care facilitează tranzitul și contribuie la eliminarea unor toxine în scaun. Tot fibrele constituie hrana bacteriilor din intestin cu care coabităm și de a căror bunăstare depinde semnificativ sănătatea noastră. În afară de faptul că unele cure, cum sunt cele cu sucuri sau cu suplimente, pot crește aportul de vitamine și minerale și pot ajuta la identificarea unor sensibilități odată cu reintroducerea treptată a alimentelor, ele nu oferă energia și nutrienții necesari întregului metabolism. Astfel, pot determina dezechilibre majore, pot crea un stres gastrointestinal semnificativ, cu episoade frecvente de diaree, care perturbă echilibrul hidric, electrolitic și microbiota intestinală, alături de alte neplăceri și nereguli fiziologice.

Termenul detoxifiere este folosit, cel mai adesea, greșit. Înțelesul științific al detoxifierii este acela de eliminare din organism a oricărui element toxic sau străin. Pentru că această eliminare se face, în mare parte, prin reacții chimice, detoxifierea se mai numește și biotransformare. Detoxifierea nu este un eveniment care ni se întâmplă nouă, ci substanțelor toxice. Nu noi ne detoxifiem, ci toxinele sunt detoxifiate - în ficat, rinichi, piele.

Ficatului îi revine cam 75% din funcția de detoxifiere a corpului. Restul de 25% revine altor țesuturi, dintre care mucoasa intestinului subțire este cea mai importantă. Mai mult de jumătate din țesutul limfoid al corpului, cu rol în transportul toxinelor și al celulelor imunitare, înconjoară tubul digestiv și generează 70% din anticorpi.

Detoxifierea unei toxine presupune, de regulă, două faze. Mai întâi, toxina este oxidată cu ajutorul unei clase de enzime - citocromul P450 - obținându-se un compus mai puțin toxic. Acesta va fi neutralizat complet și eliminat pe parcursul celei de-a doua faze, când sunt folosite molecule provenite, multe dintre ele, din dietă. Fitochimicalele au un rol major în sinteza și funcția enzimelor implicate în detoxifiere. Izotiocianații din crucifere (varză, broccoli, kale, conopidă, varză de Bruxelles, gulie, hrean), compușii organosulfurici din usturoi, ceapă și praz, fibrele din cerealele integrale, din fructe și legume pot influența reacțiile de biotransformare. Iaurturile, kefirul, varza murată și suplimentele cu probiotice sunt și ele un ajutor de nădejde pentru îmbunătățirea funcției tractului digestiv și a microbiotei asociate acestuia.

Sugestii pentru susținerea proceselor naturale de detoxifiere

 Consumați zilnic legume proaspete: morcovi, țelină, sfeclă roșie, pătrunjel.
 Consumați frecvent legume crucifere și frunzoase.
 Delectați-vă zilnic cu o cană de ceai verde.
 Ouăle, urda, ceapa și usturoiul verde sunt surse bune de sulf, un element esențial în reacțiile de detoxifiere.
 Consumați gustări constând în struguri, fructe de pădure, citrice, fructe oleaginoase (nuci, alune de pădure, migdale etc.).
 Nucile de Brazilia sunt bogate în seleniu, un mineral implicat în detoxifierea la nivel hepatic, inclusiv detoxifierea metalelor grele, precum mercurul.
 Mirodeniile sunt surse bune de antioxidanți, între care chimen, rozmarin, turmeric, semințe de mărar, busuioc, măghiran, oregano etc.