Pielea reprezintă cel mai întins organ al corpului uman și cel mai vizibil. Dincolo de rolul de protecție, pielea ne poate transmite semnale importante despre starea noastră de sănătate. De multe ori, înainte ca
Inteligența Artificială, în slujba cui? O privire din cabinetul medicului radiolog
În fiecare zi, în fața monitorului, analizez imagini care poartă în ele povești de viață, speranțe și temeri. Sunt medic radiolog, iar misiunea mea este să traduc aceste lumini și umbre din examinările CT și RMN (Tomografie Computerizată şi Rezonanță Magnetică Nucleară) în diagnostice care pot schimba destine.
În ultimii ani, a apărut un nou „coleg“: Inteligența Artificială. Mulți oameni mă întreabă dacă îmi este teamă că acest nou „creier” digital îmi va lua locul. Răspunsul meu este un „NU“ hotărât, dar care vine la pachet cu o mare responsabilitate. Nu îmi este frică, ci dimpotrivă, privesc cu speranță spre acest nou orizont, conștientă că tehnologia trebuie să rămână mereu ceea ce este: o unealtă în mâinile omului, nu un stăpân.
Ce reprezintă, de fapt, acest aliat? Departe de scenariile complicate din filme, Inteligența Artificială este un program de calculator foarte specializat, antrenat prin calcule matematice avansate să facă anumite sarcini foarte specifice. Nu există „Inteligență Artificială“ universală, ci mii de programe dedicate unor scopuri precise. În radiologie, interpretează imagini - unele programe caută noduli pulmonari, alte programe caută noduli la sân sau fracturi osoase -, și fiecare program este performant pentru ceva anume.
Mie îmi place să-l privesc ca pe un asistent foarte vigilent, care nu obosește, care a studiat milioane de imagini și a învățat să recunoască tipare, ajutându-mă să scurtez timpul de analize și să elimin posibile erori. El poate evidenția în câteva secunde zone care necesită o atenție deosebită, permițându-mi să mă concentrez pe cazurile complexe și pe judecata clinică. Preluând sarcini repetitive, cum ar fi măsurarea unor organe sau a unor leziuni, Inteligența Artificială îmi oferă timp prețios pe care să îl dedic pacientului.
Gândiți-vă la un sistem de navigație (GPS). Acesta ne oferă cea mai bună rută, dar șoferul este cel care ține volanul, care este atent la drum și care ia decizia finală. În mod similar, Inteligența Artificială îmi oferă informații valoroase, dar diagnosticul final îmi aparține, fiind rezultatul corelării tuturor datelor cu starea clinică a pacientului și cu experiența mea.
Așa cum calculatorul de buzunar nu a eliminat nevoia de a înțelege matematica, ci a devenit un instrument care ne ajută să calculăm mai repede, în centrul medicinei rămâne OMUL. Privită astfel, tehnologia nu dezumanizează, ci devine o extensie a capacității noastre de a face bine.
(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București)


