Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Mastita. Cum poate fi prevenită și cum se tratează
Multe mame care alăptează fac mastită. Pe lângă durerea și disconfortul pe care le provoacă, această afecțiune numită și „furia laptelui” poate avea uneori chiar complicații grave, care pot pune în pericol viața proaspetei mămici, dacă nu este tratată la timp și corect. De aceea, specialiştii oferă o serie de sfaturi în acest sens.
Pentru eliminarea unor riscuri majore, care pot pune viaţa în pericol, dar și a dificultăților ce pot apărea în alăptarea bebelușului şi care pot duce la înțărcarea lui înainte de vreme, este important ca proaspetele mămici să știe că „furia laptelui” poate fi prevenită, dar și când este nevoie să apeleze la sfatul specialistului.
Mastita apare din cauza blocării canalelor de lactație, ceea ce favorizează dezvoltarea bacteriilor și apariția infecțiilor. Unul dintre primele simptome este apariția inflamației și durerii, care poate varia de la un disconfort ușor până la durere intensă. În unele cazuri pot să apară simptome similare cu cele ale gripei, cum ar fi dureri musculare, frisoane, oboseală și ganglioni limfatici inflamați sau sensibili în axila de pe partea sânului afectat. Dacă febra durează mai mult de câteva zile, este necesar un consult medical, deoarece pot fi semne de infecție.
Principalele cauze de apariție a „furiei laptelui” au legătură cu laptele acumulat dacă bebelușul nu se alimentează suficient și nu golește sânul, dacă lactația este mai mare decât are nevoie bebelușul, dacă surplusul de lapte nu este drenat prin mulgere, dacă bebelușul este hrănit parțial și cu lapte praf sau dacă mama are implanturi mamare, care pot bloca fluxul de lapte.
Dacă nu este prevenită și tratată corect, mastita poate să reapară oricând în perioada de alăptare, iar episoadele prelungite sau repetate de mastită pot duce la o inflamație cronică a țesutului mamar, ceea ce provoacă mamei un disconfort permanent și împiedică alăptarea. De asemenea, în lipsa unui tratament adecvat, se poate ajunge la un abces mamar, care va necesita drenaj chirurgical. În cazurile cele mai grave, infecția netratată corespunzător poate cauza septicemie sau sepsis, cu un risc foarte mare de deces, avertizează experții în domeniu.
Ceea ce este important să știe proaspetele mămici este că „furia laptelui” poate fi prevenită, eliminându-se astfel complicațiile. Alăptarea este cea mai la îndemână și indicată soluție pentru a nu lăsa laptele să se acumuleze în exces și să ducă la apariția mastitei. Dacă din anumite motive bebelușul nu suge, sărind astfel peste o masă, se recomandă golirea manuală sau cu pompa a sânilor. În al doilea rând, în timpul alăptării asigurați-vă că bebelușul este corect poziționat la sân, deoarece o prindere deficitară favorizează blocarea canalelor de lactație, susţin specialiştii. Dacă, totuși, se ajunge la apariția mastitei, continuarea alăptării este foarte importantă, pentru că extragerea regulată a laptelui ajută la deblocarea acestor canale.
De asemenea, medicii le recomandă mamelor cu mastită masaje ușoare și aplicarea de comprese calde înainte de alăptare, deoarece căldura stimulează circulația sanguină și fluxul de lapte, reducând inflamația. Hidratarea este și ea esențială pentru vindecarea mastitei, de aceea, consumați lichide în cantități suficiente. Dacă luați analgezice fără prescripție medicală pentru atenuarea durerilor și reducerea inflamației, trebuie avut în vedere că aceste medicamente pot masca simptomele care indică agravarea mastitei. În loc să vă bazați pe analgezice, este bine să monitorizați evoluția acestor simptome, iar dacă observați intensificarea durerii și a inflamației și apariția febrei este absolut necesar să vă adresați medicului. (I. N.)