Obiceiuri care modifică riscul de cancer cutanat

Expunerea la doze mari de radiaţii ultraviolete determină modificări la nivelul ADN-ului din celulele pielii, ceea ce explică fenomenul de îmbătrânire fotoindusă a pielii, iar dacă modificările sunt la nivelul genelor-cheie de funcţionare a celulelor, riscul de apariţie a cancerului cutanat.

Majoritatea populaţiei ştie că prea mult stat la soare şi folosirea solarului sunt dăunătoare, dar puţine persoane ţin cont de aceasta. Radiaţiile solare sunt indispensabile vieţii, la nivelul pielii exercitând multiple efecte, cum ar fi bronzarea, producerea de vitamină D, efecte imunomodulatoare, dar şi efecte nefavorabile, de îmbătrânire a pielii sau de iniţiere a apariţiei leziunilor precanceroase ale pielii.

Există şi o protecţie naturală a organismului: cu cât pielea este mai pigmentată, cu atât creşte rezistenţa la expunerea la radiaţiile ultraviolete.

Radiaţiile ultraviolete sunt de tip A (UVA 320-400 nm), de tip B (UVB 290-320 nm) şi de tip C (UVC 200-290 nm). Aceste radiaţii sunt absorbite de moleculele fotosensibile din piele, ceea ce determină apariţia de modificări, de mutaţii, la nivelul ADN-ului celular. Expunerea la doze foarte mici de radiaţii ultraviolete determină transferul melaninei în celulele mai superficiale ale pielii, deci un efect protector, prin bronzarea pielii.

Cercetările de biologie moleculară au demonstrat că pigmentarea indusă de radiaţiile ultraviolete este corelată cu bronzarea şi cu apariţia de exodorfine (molecule care induc o stare de bună dispoziţie), ceea ce ar putea explica preferinţa oamenilor pentru a se bronza. Aceste cercetări au demonstrat că iniţierea modificărilor cutanate caracteristice bronzării se poate produce în acelaşi timp cu apariţia modificărilor mutagenice şi carcinogenice la nivelul ADN-ului, modificări caracteristice cancerului cutanat.

Cercetările în domeniu au pus în evidenţă o legătură indiscutabilă între expunerea la radiaţiile ultraviolete şi apariţia tumorilor maligne ale pielii (carcinoame bazocelulare, carcinoame spinocelulare, melanoame).

Un studiu recent, realizat în Spania, a pus în evidenţă faptul că peste 90% din populaţia intervievată are cunoştinţe despre legătura dintre statul excesiv la soare şi apariţia cancerului de piele. Dintre aceştia, doar 70% aveau cunoştinţe despre rolul expunerii prelungite la radiaţiile ultraviolete artificiale şi cancerul de piele. Expunerea la soare între orele 12:00 şi 16:00, pentru a se bronza, este un obicei foarte frecvent la persoanele tinere, mai ales în rândul femeilor. În ceea ce priveşte utilizarea măsurilor de protecţie împotriva radiaţiilor ultraviolete, studiul a constatat că numai 60% din populaţia intervievată poartă, vara, haine adecvate, respectiv ochelari de soare care să protejeze împotriva radiaţiilor ultraviolete. Majoritatea persoanelor (aproximativ 80% din persoanele intervievate), în special persoanele cu un nivel educaţional ridicat, preferă să utilizeze creme pentru protecţie solară, mai ales creme care să permită şi bronzarea, deşi această măsură nu asigură o foarte bună protecţie. Tot din acest studiu s-a constatat că femeile preferă să utilizeze cremele de protecţie solară şi ochelarii de soare, dar preferă mai puţin să poarte haine pentru protecţie solară. Utilizarea hainelor adecvate pentru protecţia împotriva radiaţiilor solare, adică haine lejere, confortabile, care să acopere cât mai mult din suprafaţa corpului, este o măsură a cărei aplicare creşte odată cu avansarea în vârstă.

În ciuda campaniilor de informare prin mijloacele mass-media, în ciuda faptului că majoritatea populaţiei ştie multe despre legătura dintre radiaţiile ultraviolete şi cancerul de piele, cea mai simplă şi mai ieftină măsură pentru combaterea efectelor nocive ale radiaţiilor solare asupra pielii rămâne purtarea de îmbrăcăminte adecvată în zilele însorite ale verii (haine lejere, comode, de culori deschise).

* dr. Cristina Mihaela Ghiciuc este medic specialist medicină de familie, membră AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)

Expunerea la doze mari de radiaţii ultraviolete determină modificări la nivelul ADN-ului din celulele pielii, ceea ce explică fenomenul de îmbătrânire fotoindusă a pielii, iar dacă modificările sunt la nivelul genelor-cheie de funcţionare a celulelor, riscul de apariţie a cancerului cutanat.

Majoritatea populaţiei ştie că prea mult stat la soare şi folosirea solarului sunt dăunătoare, dar puţine persoane ţin cont de aceasta. Radiaţiile solare sunt indispensabile vieţii, la nivelul pielii exercitând multiple efecte, cum ar fi bronzarea, producerea de vitamină D, efecte imunomodulatoare, dar şi efecte nefavorabile, de îmbătrânire a pielii sau de iniţiere a apariţiei leziunilor precanceroase ale pielii.

Există şi o protecţie naturală a organismului: cu cât pielea este mai pigmentată, cu atât creşte rezistenţa la expunerea la radiaţiile ultraviolete.

Radiaţiile ultraviolete sunt de tip A (UVA 320-400 nm), de tip B (UVB 290-320 nm) şi de tip C (UVC 200-290 nm). Aceste radiaţii sunt absorbite de moleculele fotosensibile din piele, ceea ce determină apariţia de modificări, de mutaţii, la nivelul ADN-ului celular. Expunerea la doze foarte mici de radiaţii ultraviolete determină transferul melaninei în celulele mai superficiale ale pielii, deci un efect protector, prin bronzarea pielii.

Cercetările de biologie moleculară au demonstrat că pigmentarea indusă de radiaţiile ultraviolete este corelată cu bronzarea şi cu apariţia de exodorfine (molecule care induc o stare de bună dispoziţie), ceea ce ar putea explica preferinţa oamenilor pentru a se bronza. Aceste cercetări au demonstrat că iniţierea modificărilor cutanate caracteristice bronzării se poate produce în acelaşi timp cu apariţia modificărilor mutagenice şi carcinogenice la nivelul ADN-ului, modificări caracteristice cancerului cutanat.

Cercetările în domeniu au pus în evidenţă o legătură indiscutabilă între expunerea la radiaţiile ultraviolete şi apariţia tumorilor maligne ale pielii (carcinoame bazocelulare, carcinoame spinocelulare, melanoame).

Un studiu recent, realizat în Spania, a pus în evidenţă faptul că peste 90% din populaţia intervievată are cunoştinţe despre legătura dintre statul excesiv la soare şi apariţia cancerului de piele. Dintre aceştia, doar 70% aveau cunoştinţe despre rolul expunerii prelungite la radiaţiile ultraviolete artificiale şi cancerul de piele. Expunerea la soare între orele 12:00 şi 16:00, pentru a se bronza, este un obicei foarte frecvent la persoanele tinere, mai ales în rândul femeilor. În ceea ce priveşte utilizarea măsurilor de protecţie împotriva radiaţiilor ultraviolete, studiul a constatat că numai 60% din populaţia intervievată poartă, vara, haine adecvate, respectiv ochelari de soare care să protejeze împotriva radiaţiilor ultraviolete. Majoritatea persoanelor (aproximativ 80% din persoanele intervievate), în special persoanele cu un nivel educaţional ridicat, preferă să utilizeze creme pentru protecţie solară, mai ales creme care să permită şi bronzarea, deşi această măsură nu asigură o foarte bună protecţie. Tot din acest studiu s-a constatat că femeile preferă să utilizeze cremele de protecţie solară şi ochelarii de soare, dar preferă mai puţin să poarte haine pentru protecţie solară. Utilizarea hainelor adecvate pentru protecţia împotriva radiaţiilor solare, adică haine lejere, confortabile, care să acopere cât mai mult din suprafaţa corpului, este o măsură a cărei aplicare creşte odată cu avansarea în vârstă.

În ciuda campaniilor de informare prin mijloacele mass-media, în ciuda faptului că majoritatea populaţiei ştie multe despre legătura dintre radiaţiile ultraviolete şi cancerul de piele, cea mai simplă şi mai ieftină măsură pentru combaterea efectelor nocive ale radiaţiilor solare asupra pielii rămâne purtarea de îmbrăcăminte adecvată în zilele însorite ale verii (haine lejere, comode, de culori deschise).

* dr. Cristina Mihaela Ghiciuc este medic specialist medicină de familie, membră AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)