Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Bolnavii de hepatită trebuie să urmeze un regim de refacere a ficatului

Răspundem cititorilor: Bolnavii de hepatită trebuie să urmeze un regim de refacere a ficatului

Data: 23 August 2010

Silvia D., Lugoj: "Ce regim alimentar recomandă prof. Milică în caz de hepatită?"

Prof. Constantin Milică: Regimul alimentar are un rol foarte important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului şi evitarea evoluţiei bolii spre cronicizare. La hepatita acută, mai ales în primele zile de criză, bolnavul nu are poftă de mâncare şi i se recomandă un regim de refacere a ficatului lezat. La început se va administra, timp de două luni, o cură de sucuri dietetice de legume (morcov, sfeclă roşie, tomate), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, pepene verde, portocale, lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine, consumate imediat după preparare, şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine. La 2-3 zile după încetarea crizelor şi după apariţia poftei de mâncare, se introduc în alimentaţie produse lactate: lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci (250 g/zi), caş dulce, urdă, telemea desărată (100 g/zi), smântână (2 linguri pe zi), brânzoaice din aluat de cartofi cu brânză de vaci, margarină, oţet de mere şi untdelemn crud (40-50 g/zi). Sunt uşor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legumele verzi fierte, salatele de legume (spanac, ardei gras, varză, pătrunjel), cartofii fierţi sau copţi, carnea de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, biban, şalău, cod), rasolul din carne de vită slabă sau de pasăre, omleta din albuş sau cu conopidă. La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, macaroane, orez, ouă moi, budinci, papanaşi şi fulgi de ovăz. La desert se consumă fructe proaspete, care măresc rezerva de glicogen din ficat şi îmbunătăţesc starea funcţională a ficatului prin protejare împotriva toxinelor. Sărurile de Mg din fructe stimulează secreţia şi evacuarea bilei în duoden, pentru asigurarea digestiei. Se mai adaugă, la desert, diferite dulciuri în cantităţi moderate (şerbet, peltea, dulceaţă, gemuri, sufleuri, prăjituri, siropuri, compoturi). La acestea se adaugă drojdie de bere (80 g/zi) şi vitaminele A, B, C, K. Prin respectarea acestor indicaţii se va realiza un regim sărac în grăsimi animale (bogate în colesterol), dar cu suficiente glucide, proteine, vitamine şi săruri minerale.