România, departe de imunizarea în masă la SARS-CoV-2

Pandemia cu care se confruntă omenirea de aproape o jumătate de an nu dă semne că s-ar apropia de final. Situația pare să se înrăutățească în aproape toată Europa, unde tot mai multe țări impun din nou restricții ca urmare a numărului ridicat de îmbolnăviri. România nu face excepție, astfel că asistăm și aici, de câteva săptămâni, la o creștere a cazurilor de COVID-19. 

Numărul total al românilor infectați de la declanșarea pandemiei a depășit 72.000, potrivit datelor publice, dintre care aproape jumătate s-au vindecat, iar peste 3.000 au pierdut lupta cu noul coronavirus. Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Să­nătății, estimează însă că numărul real al îmbolnăvirilor ar putea fi mai mare decât al cazurilor diagnosticate, pentru că foarte multe persoane sunt asimptomatice sau fac forme ușoare ale bolii, nu se prezintă la medic și astfel nu apar în statisticile medicale oficiale. În opinia profesorului Rafila, este posibil ca, în total, aproximativ 500 de mii de români să fi fost deja infectați. 

Procentual, însă, acest număr înseamnă doar aproximativ 2,5% din populație, ceea ce face ca România să fie încă foarte departe de o imunizare în masă și nici o altă țară nu a ajuns la această situație. Chiar regiuni care au trecut printr-un număr mare de infecții cu coronavirus nu depășesc 15-20%. Ca să putem vorbi de imu­nizare în masă trebuie să ne apropiem de 70% din populație trecută prin infecție, ceea ce se întâmplă în câțiva ani, a explicat la un post de televiziune profesorul Alexandru Rafila. Speranța este însă ca această imunizare în masă împotriva noului coronavirus să se obțină prin vaccinare și nu prin îmbolnăvire, a adăugat el.

Conceptul de imunizare în masă se bazează pe ideea că un număr cât mai mare de persoane imunizate natural sau, preferabil, prin vaccinare blochează răspândirea virusului. Practic, chiar dacă există persoane infectate, virusul nu are cum să se transmită celor imunizați. De la declanșarea pandemiei de COVID-19, țări care au mizat inițial pe imunizarea colectivă s-au văzut nevoite ulterior să renunțe la această idee. În lipsa unui vaccin împotriva noului coronavirus, imunizarea pe cale naturală presupune un risc crescut de decese în rândul segmentelor de populație mai puțin rezistente.

În plus, în cazul noului coronavirus, anticorpii dispar după câteva săptămâni, iar persoanele vindecate se pot îmbolnăvi din nou după un timp, așa cum au arătat mai multe studii efectuate în ultimele luni. Există și alte tipuri de coronavirus care cauzează răceli obișnuite, iar oamenii se pot îmbolnăvi în mod repetat. Deocamdată nu este însă clar dacă riscul reinfectării există și în cazul noului coronavirus, dar astfel de răspunsuri imunitare pe termen scurt de tipul celor observate în cazul noului coronavirus există și la virusurile gripale obișnuite. 

Chiar și în eventualitatea descoperirii unui vaccin, dacă noul coronavirus se comportă asemenea altor virusuri sezoniere, atunci capacitatea populației de a atinge un nivel de imunitate suficient pentru a preveni revenirea periodică a bolii este limitată. Acest lucru confirmă ipoteza multor experți conform căreia vom fi nevoiți să ne obișnuim cu existența virusului SARS-CoV-2 și să ne protejăm împotriva răspândirii lui. În plus, dacă imunitatea dobândită pe cale naturală sau prin vaccinare se pierde în timp, orice vaccin anticoronavirus ar trebui administrat din nou după o anumită perioadă, pentru ca organismul să-și recapete imunitatea pierdută.