Stări patologice provocate de căldura excesivă

În condiţiile excesului termic suferit de organismul uman din timpul toridelor veri ale ultimilor ani, consider util o trecere în revistă a stărilor patologice ce pot surveni. Acestea merg de la tulburări minore, reversibile, până la stări foarte grave, cu exitus, în lipsa unui tratament adecvat. Clasificarea şi denumirea acestora variază de la autor la autor.

Colapsul caloric are debut acut, uneori supraacut, cu apatie intensă, cefalee, facies congestionat, greţuri, vărsături, tulburări vizuale, dureri musculare, stupoare, lipotimie; temperatura poate atinge valori foarte ridicate. Din cauza transpiraţiilor abundente, volumul sanguin poate fi redus cu 50%. Dacă nu se intervine urgent, tensiunea arterială se prăbuşeşte, apare paloarea şi coma. Tabloul clinic şi evoluţia sunt în funcţie de gradul perturbării mecanismelor de termoreglare. Există mai multe forme ale bolii:

- forma uşoară, cu tahicardie, ascensiune termică uşoară, piele umedă, stare de astenie fizică.

- forma decompensată, care constituie o variantă a deshidratării globale, cu pierderi de apă şi electroliţi prin transpiraţii masive, până la 2 l/24h. Transpiraţia exprimă efortul organismului de a elimina excesul de căldură prin vasodilataţie periferică.

Tratamentul indicat

În forma uşoară este recomandată transportarea pacientului în loc umbros, răcoros, aşezarea cu membrele inferioare ridicate faţă de trunchi, băuturi uşor sărate, abundente, iar în caz de vărsături trebuie administrate perfuzii cu soluţii saline.

În forma decompensată, sunt obligatorii spitalizarea, repausul la pat, rehidratarea hidrosalină, atât per os, cât şi perfuzabil, în funcţie de hematocrit şi ionogramă. Sarea va trebui administrată mai multe zile, până ce ajunge în urină (NaCl de 3g/l). Se pot administra analeptice, vitamina B1, hemisuccinat de hidrocortizon. De asemenea, se pot administra şi vasopresoare, numai când tensiunea arterială (TA) nu se redresează prin soluţii saline.

Contraindicaţii: transfuzii, aplicaţii de gheaţă sau lichide reci

Sincopa calorică se comportă ca o stare uşor delirantă, cu adinamie severă şi pierderea conştiinţei. Se poate produce o vasodilataţie venoasă periferică, ducând la hipotensiune cu hipoperfuzie cerebrală consecutivă. Bolnavul este transpirat, foarte palid, cu flaciditate musculară, uneori febril (până la 39°), mai ales dacă accidentul se produce după efort fizic.

Este indicată transportarea pacientului în loc răcoros, unde va fi aşezat culcat, fără pernă şi i se vor administra lichide.

Insolaţia, forme

şi tratament

Insolaţia comportă două forme clinice:

- sincopa calorică, prin hipoperfuzie cerebrală, caz în care se administrează analeptice;

- atacul de insolaţie: îmbracă aspectul de edem cerebral cu hipertensiune intracraniană, prin lezarea directă a meningelui.

Simptomatologia este dominată de cefalee, fotofobie, absenţa transpiraţiei, apoi hipotonie, uneori instalarea comei.

Se recomandă transportul pacientului într-o încăpere răcoroasă, împachetări reci, aplicaţii reci pe craniu.

Cea mai gravă afecţiune a caniculei, şocul caloric

Şocul caloric este forma cea mai gravă a agresiunii calorice, care se produce în momentul prăbuşirii mecanismelor de termoreglare. În lipsa unui tratament, prognosticul este rezervat.

Simptomatologie: debut cu cefalee, ameţeli, nelinişte, micţiuni imperioase, delir, stare confuzională, încetarea totală a transpiraţiei, febră foarte ridicată (40-41°), convulsii, pierderea bruscă a conştienţei, hiperpnee, contracturi musculare, tahicardie, prăbuşirea TA, vărsături, diaree.

Tratamentul trebuie făcut în extremă urgenţă, pentru a nu se ajunge la leziuni ireversibile la nivelul centrilor nervoşi sau al suprarenalor. Scopul este reducerea temperaturii sub 39°, în interval de o oră şi comportă: baie sau duş cu apă rece, împachetări cu cearceafuri umede, pungi de gheaţă pe cap şi ceafă.

Contraindicaţii: alcool, perfuzii (în faza iniţală există hipervolemie). Dacă tratamentul s-a instituit tardiv, la peste 4 ore, sau nu a fost eficient, pot rămâne sechele: ataxie cerebrală, insuficienţă hepatică sau renală, atingere miocardică.

Persoane vulnerabile: bătrânii care iau diuretice şi staţionează prelungit în admosferă supraîncălzită, recruţii şi atleţii care fac eforturi fizice.