Tratamente naturiste în bolile cardiovasculare

Inima este cel mai perfecţionat motor pe care trebuie să-l îngrijim cu cea mai mare atenţie pentru a-i asigura o funcţionare normală în tot cursul vieţii. Medicina naturistă poate interveni prin cure de lungă durată cu infuzii, decocturi, tincturi, siropuri medicinale pentru prevenirea crizelor cardiace. Se utilizează plante cu proprietăţi vasodilatatoare la nivel coronarian şi periferic, antispastice şi calmante în stări de excitaţie cardiacă şi nervoasă.

Din nefericire, în cursul vieţii, omul este expus, cu voie sau fără voie, la diferiţi factori externi şi interni care erodează aparatul cardiovascular, declanşând unele maladii legate de funcţionarea inimii şi a reţelei de circulaţie a sângelui.

Principalele afecţiuni care duc la scurtarea nedorită a vieţii, mult înainte de potenţialul de funcţionare a mecanismelor cardiace, sunt angina pectorală, cardiopatia ischemică şi insuficienţa cardiacă, la care se asociază şi alte dereglări funcţionale grave la nivelul inimii şi ale sistemului circulator (hipertensiunea şi hipotensiunea arterială, tahicardia, bradicardia, extrasistolele, arteroscleroza coronariană, flebitele şi trombozele).

Angina pectorală constă din crize acute, foarte dureroase, la nivelul musculaturii inimii, cu reflexe spre umărul şi braţul stâng sau către abdomen (descrise de bolnav ca o gheară).
Cardiopatia ischemică, dureroasă sau nedureroasă, este o boală coronariană cauzată de îngustarea organică şi spastică a vaselor coronare, cu posibilităţi de evoluţie spre tulburări de ritm cardiac, palpitaţii dureroase, crize de angină pectorală şi infarct miocardic (necroză miocardică).

Tratamentele naturiste

Sunt utilizate speciile vegetale bogate în glicozizi cardiotonici, adică acele principii active din plante care pot acţiona cu succes în cazul bolilor de inimă, şi anume:

- degeţelul lânos (Digitalis lanata), degeţelul roşu (Digitalis purpurea), cu conţinut ridicat de digitoxigenină şi digoxigenină cu acţiune tonic-cardiacă în angina pectorală, insuficienţa cardiacă, mărirea contracţiei miocardului şi rărirea ritmului cardiac;
- talpa gâştei (Leonurus cardiaca), cu efecte în angina pectorală, hipertensiune arterială, tahicardie, nevroze cardiace şi reglarea bătăilor inimii după stări nevrotice;
- păducelul (Crataegus monogyna) acţionează favorabil în angina pectorală, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, tahicardie, aritmii, fibrilaţii, palpitaţii, artero­scleroză, miocardită, vasodilatator coronarian şi periferic, creşterea permeabilităţii vasculare şi fluidificarea sângelui;
- anghinarea (Cynara scolymus) cu acţiuni terapeutice în angina pectorală, insuficienţa cardiacă cu edeme, zgomot în urechi, hipertensiune arterială şi arteroscleroză;
- valeriana (Valeriana officinalis) are efecte antispasmodice şi sedative în nevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale şi a palpitaţiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului;
- saschiul (Vinca minor) cu proprietăţi spasmolitice şi hipotensive, eficiente în hipertensiune arterială, tahicardie neurovegetativă, arteroscleroză sau pierderea memoriei, acţionând prin dilatarea arterelor cerebrale şi irigarea optimă a sângelui spre creier;
- vâscul (Viscum album) are proprietăţi terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene şi periferice, evitând congestia cerebrală, arteroscleroza şi extrasistolele.
Cu efecte adjuvante se mai recomandă, în consumul intern, infuzii sau decocturi (câte două căni pe zi) din amestecuri de plante în care intră, pe lângă speciile mai sus-menţionate, şi alte specii medicinale ca roiniţă, busuioc, mentă, cimbrişor, rostopască, soc, tei, arnică, chimion, fenicul, coacăz negru, creţişoară, ciuboţica cucului, rădăcini de pătrunjel şi hrean, fructe de măceş, toate îndulcite cu miere de albine. Sunt indicate şi tincturile de păducel (câte 20 de picături de trei ori pe zi), maceratul de usturoi cu miere de albine şi propolis şi siropurile de cătină, coacăz negru, afin şi mentă. Este eficientă şi o cură de două-trei săptămâni cu ulei de lavandă (20-30 de picături în apă, de două-trei ori pe zi).
Pentru uz extern se recomandă comprese şi unguente cu gălbenele aplicate pe zona inimii, precum şi băi calde de 40 de grade Celsius la mâini şi la picioare, timp de 15 secunde, repetate de câteva ori până la ameliorarea durerilor.

Regimul alimentar

Dieta trebuie să fie hipocalorică şi cu cantităţi foarte reduse de sare. Se vor evita alimentele care favorizează depunerea pe vase a lipidelor şi esterilor de colesterol. Între aceste alimente interzise pot fi menţionate: grăsimile animale, carne în exces, creier, rinichi, ficat, mezeluri, afumături, peşte oceanic, conserve, murături, gălbenuş de ou, brânzeturi grase şi sărate, condimente iuţi, ciocolată, dulciuri rafinate, alcool în exces, cafea şi ape minerale bogate în sodiu.

Se recomandă însă legumele proaspete (morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză, spanac, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, hrean), precum şi fructe crude (mere, pere, struguri, pepene verde, zmeură, lămâi, grepfrut, banane), bogate în vitamine (B, C) şi cu rol în blocarea depunerii acidului lactic în miocard.

Zilnic, timp de două săptămâni pe lună, se recomandă să se înghită câte un căţel de usturoi, cu 30 de minute înainte de mesele principale. În celelalte săptămâni ale lunii se vor consuma drojdie de bere (40 g pe zi), fulgi de ovăz, borş de putină şi oţet de mere. În aceste zile se vor lua două linguri de uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, măsline, soia, porumb), care au conţinut bogat în acizi graşi nesaturaţi, cu rol important în scăderea colesterolului sanguin.

În cardiopatia dureroasă este indicat ca o zi pe săptămână să fie declarată „zi de descărcare“, iar lunar să fie două-trei zile de „post de curăţire“, în care se vor consuma numai legume proaspete, fructe crude şi sucuri naturale.