Ziua de 10 ianuarie 2024 a fost termenul-limită de trimitere a scrisorilor sau a mesajelor de răspuns la concursul nostru tradiţional de la final de an. Şi anul acesta am primit scrisori din toate regiunile ţării,
Marcel Iureş la zi aniversară
Cu un joc actoricesc plin de forţă oţelită şi de adâncime, Marcel Iureş este unul dintre artiştii inconfundabili ai românilor. Născut la 2 august 1951 la Băileşti, Marcel Iureş a abordat, de-a lungul carierei sale, roluri din repertoriul internaţional, cu care a făcut istorie. Principala sa activitate este legată de teatru, primind de două ori titlul de cel mai bun actor de teatru din România.
Începuturile sale actoriceşti sunt legate de Cluj, unde a jucat între anii 1978 şi 1981, a urmat venirea sa în Bucureşti, unde a jucat pe scena Teatrului Bulandra, începând cu 1981, perioadă din care spicuim câteva nume de spectacole: „Cu uşile închise“ de Jean-Paul Sartre, regia Mihai Măniuţiu (1982), „Menajeria de sticlă“ de Tennessee Williams, regia Ioan Taub (1982), „Uriaşii Munţilor“ de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1986), „A treia ţeapă“ de Marin Sorescu, regia Ion Caramitru (1987), „Câinele grădinarului“ de Lope de Vega, regia Florian Pittiş (1988), „Trei surori“ de Anton Cehov, regia Alexandru Darie (1995), „Caligula“ de Albert Camus, regia Mihai Măniuţiu (1996), „Hamlet“ de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei (2000). A mai jucat pe scenele Teatrului Odeon, Teatrului Naţional din Bucureşti şi Teatrului de Comedie.
În anul 1995, Marcel Iureş a creat Fundaţia Cultural Artistică „Teatrul Act“, jucând el însuşi roluri în piese puse în scenă de această instituţie: „Creatorul de Teatru“, de Thomas Bernhard, „Ultima bandă a lui Krapp“, de Samuel Beckett şi „Capra sau Cine e Sylvia?“, de Edward Albee.
Cariera internaţională de film a lui Marcel Iureş este puternic conturată prin rolurile din: Amen, Războiul lui Tom Hart, Misiune imposibilă, Interviu cu un vampir: Cronicile Vampirului şi Pacificatorul. (Dan Cârlea)