Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Trovanţii, pietrele care cresc

Trovanţii, pietrele care cresc

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Data: 05 Aprilie 2013

Cunoscuţi în popor sub denumirea de „pietre care cresc“, trovanţii sunt nişte formaţiuni grezoase (gresii), care se formează în straturile nisipoase, crescând efectiv, adică acumulând minerale cu o rată de aproximativ 4-5 centimetri la 1200 de ani. 

Din pricina formelor diverse care uneori par a fi umane sau animale, oamenii au legat legende de trovanţii fascinanţi care păreau că ies singuri, după unele ploi puternice, din malurile nisipoase. 
 
Arată ca nişte adevărate sculpturi, iar la noi în ţară există chiar şi o expoziţie în aer liber cu asemenea opere ale naturii. 
 
Pe o suprafaţă de un hectar, în apropierea comunei vâlcene Costeşti, există un muzeu dedicat trovanţilor. O sumedenie de forme care mai de care mai pline de înţelesuri posibile, pentru un om cu imaginaţie, stau parcă gata să prindă viaţă. 
 
În ţara noastră există mai multe locuri unde se găsesc trovanţi: la o carieră de exploatare a nisipului din apropierea satului vâlcean Costeşti; lângă satul Oteşani, aflat la 16 km de Horezu, de-a lungul pârâului Gresarea, unde ies din mal trovanţi cu greutăţi de la câteva sute de grame până la sute de kilograme, adevăraţi uriaşi adormiţi; pe Dealul Feleacului de lângă Cluj; la Ulmet, în Munţii Buzăului; la cariera de nisip Haşdat, din Hunedoara; pe malul Tazlăului (Bacău), la vărsarea acestuia în Trotuş; în Călăraşi, aproape de malul Dunării; în munţii Meseş, Zalău.