Marea Unire își are istoria și poveştile sale. Unele au fost bătătorite în timp de istorici și sunt cunoscute de către întregul neam românesc, dar altele au fost ținute, cumva, la index, iar acest fapt s-a da
02 Dec, 2018
x
Marea Unire își are istoria și poveştile sale. Unele au fost bătătorite în timp de istorici și sunt cunoscute de către întregul neam românesc, dar altele au fost ținute, cumva, la index, iar acest fapt s-a da
În zorii duminicii de 1 Decembrie 1918, înainte de a fi citită public Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, s-au ținut slujbe oficiale concomitent în două locașuri de cult: una în Biserica ortodoxă
Unirea înfăptuită cu o sută de ani în urmă, numită de unii Mare, s-a făcut - printr-o comparație deloc deplasată, ca și Biblia de la București, tipărită acum 330 de ani, numită de istorici și filologi Biblia lui Șerban - de românii din toate provinciile românești. Ce putea fi mai frumos într-o vreme când România nu exista decât în sufletele celor care locuiau aceste ținuturi? Izvoarele ne spun că românii, în 1918, au realizat un lucru excepțional, un lucru fabulos în istoria lor, formând o țară de aproape 300.000 km pătrați cu aproximativ 16 milioane de locuitori.
Există oameni „ciudați”, dintre aceia care plâng atunci când toată lumea e veselă și cântă. Am întâlnit unii care, de ziua lor, când toată lumea le urlă „La mulți ani!”, se închid în baie și plâng că au mai îmbătrânit cu un an, precum și alții care plâng în noaptea dintre ani pentru că li s-a mai dus un an din viață, dintre acei care, după susținerea cu succes a unei teze de doctorat în fața unui public pretențios și a unei comisii riguroase, plâng, prăbușindu-se cu toate cele 100 de kilograme pe care le au în brațele celei mai firave și tinere colege, de frică ca nu cumva aceasta să fie culmea cea mai înaltă care li s-a întâmplat să o atingă.
Măreața zi de 1 Decembrie 1918 a fost expresia întâlnirii fericite dintre geniul politic al elitei transilvănene și dorința românilor ardeleni de a-și împlini destinul istoric într-un context internațional favorabil, când imperiile se destrămau, iar drepturile popoarelor se afirmau cu tărie. Paternitatea politică a procesului unirii a aparținut Consiliului Național Român Central, format la 30 octombrie 1918 din membrii Partidului Național Român și ai social-democraților ardeleni, organism care a preluat guvernarea Transilvaniei după prăbușirea monarhiei austro-ungare.
Au existat acum un secol unii români care au scris cu înseși viețile lor istoria unirii acestui neam. Unul dintre ei este Iancu Flondor, poate cel mai mare om politic al mișcării bucovinenilor pentru emancipare națională și unire cu România. Despre el, marii oameni politici și ai culturii românești au scris la acea vreme cu admirație și recunoștință, prin verticalitatea caracterului său Flondor câștigând până și respectul adversarilor lui politici. Dacă grandoarea personalității sale și sinceritatea spiritului său patriotic au reușit să inspire întreaga clasă politică a vremii sale, dezinteresata lui râvnă pentru viitorul și binele poporului român ne devine astăzi sfântă moștenire.
Primul Război Mondial a condus la destrămarea imperiilor multinaționale și a permis autodeterminarea popoarelor. Românii au profitat de conjunctura istorică, organizând în 1918 adunări cetățenești la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, prin care și-au declarat voința de a se uni cu Vechiul Regat. Următorul pas a fost stabilirea noilor granițe și recunoașterea internațională a României Mari. Un rol crucial l-a jucat în acest sens geograful francez Emmanuel de Martonne, un prieten al românilor, evocat de curând într-o sesiune de comunicări organizate în țară.
Personalitate excepțională a începutului de secol XX, Patriarhul Miron Cristea a marcat istoria noastră, fiind implicat în marile evenimente ale timpului său. „Om de echilibru”, ierarhul plecat din scaunul episcopal de la Caransebeș s-a manifestat întotdeauna ca un adevărat român, ca un susținător aprig al cauzei unirii, promovând interesul naţional și creștin-ortodox prin toate acțiunile sale.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat ieri, 28 noiembrie, la ședința comună solemnă a Camerei Deputaților și Senatului, consacrată celebrării Centenarului Marii
În cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918 din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a avut loc duminică, 18 noiembrie, lansarea
Când, în primăvara anului 2017, bunul părinte Ioan Cojanu, starețul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Alba Iulia, m-a căutat ca să-mi împărtășească gândul său de a porni proiectul „100
Tineri din Ploiești, București, Constanța și Republica Moldova au participat în luna iulie, la Mănăstirea Suzana, județul Prahova, la cea de-a patra ediție a taberei de vară „Justinian Marina”. Evenimentul
Centenarul Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă a fost sărbătorit marți, 27 martie, de Parlamentul României prin organizarea unei ședințe comune în cadrul căreia a fost adoptată „Declarația solemnă a
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București a găzduit marți, 20 martie, o sesiune de comunicări științifice dedicată Centenarului Marii Uniri. Delegatul Patriarhului României la evenimentul de
Centenarul naşterii filosofului de origine română Emil Cioran a prilejuit şi în ţară, nu numai la Paris, derularea unor evenimente culturale. Scriitor controversat în viaţă, se pare că şi posteritatea lui
Facultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu, Arhiepiscopia Sibiului şi Administraţia Fondului Cultural Naţional au organizat ieri, 26 noiembrie, conferinţa "Biserica şi Dreptul - pr. prof. Liviu
Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, participă astăzi, 18 iunie, la Simpozionul închinat centenarului compozitoriului Dimitrie Cunţan, unde va prezenta referatul "Dimitrie Cunţan - 100 de ani de la moarte",
Centenarul Eugen Ionescu va fi sărbătorit, în luna mai, la sediul UNESCO din Paris, printr-un spectacol de teatru după o piesă de Matei Vişniec şi o masă rotundă despre opera şi personalitatea dramaturgului, co
Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu sunt printre invitaţii de onoare ai simpozionul festiv ce va fi organizat mâine, cu ocazia Centenarului Societăţii Scriitorilor Români, organizaţia precursoare a
