Despre Marin Preda, la centenarul nașterii

Marin Preda (5 august 1922 - 16 mai 1980) a fost omagiat în municipiul Alexandria prin Colocviul național „Marin Preda - omul și opera, la centenar”, în ziua de 11 octombrie 2022.

Într-o atmosferă caldă, în sala de ședințe a Consiliului Județean Teleorman, au susținut comunicări: Aurel Maria Baros, președintele filialei București-Proză a Uniunii Scriitorilor din România; Otilia Sîrbu, secretar științific al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române; Lucian Chișu, critic și istoric literar, coordonator editorial al revistei „Caiete critice”; Oana Soare, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române; Stan V. Cristea, istoric și critic literar; Ana Dobre, critic literar şi eseist; Nicoleta Milea, poetă şi critic literar; Nicolae Scurtu, istoric literar; Titi Damian, prozator; Nicolae Marinescu, publicist și editor. Invitat de onoare a fost fiul cel mic al prozatorului, Alexandru Preda, care s-a arătat foarte bucuros că memoria tatălui său este pusă în valoare.

Ștefan Mitroi, care a moderat discuțiile, a subliniat necesitatea organizării în fiecare an a colocviului dedicat lui Marin Preda la Alexandria, nu o dată la doi ani, cum se întâmplă, asta pentru că „Marin Preda este nemuritor în fiecare an...” Scriitorul născut în cealaltă Siliște teleormăneană le-a stimulat mândria demnitarilor locali prezenți la întâlnire, arătând că Preda, fiind cel mai mare scriitor născut în Teleorman, este și un brand care aduce numai beneficii de imagine. „Îi mulțumesc lui Marin Preda că, din când în când, ne aduce împreună să vorbim despre el”, a mai spus Ștefan Mitroi.

Prozatorul Aurel Maria Baros a vorbit despre „trupul vegetal al lui Ilie Moromete”, analizând pe larg scena tăierii salcâmului din romanul „Moromeții”. Otilia Sîrbu, o pasionată cercetătoare a operei lui Preda, a vorbit într-un mod captivant despre scriitorul omagiat și a considerat că prezența tuturor la colocviu a însemnat o rugăciune pentru sufletul lui. „Datorez ceea ce sunt și simt literaturii române, care este forma noastră de rezistență în tot ceea ce suntem, o literatură care are o verticalitate a trăirilor autentice. (...) Lui Marin Preda îi datorăm această formă de rezistență spirituală și spiritualizată”, a spus, printre altele, criticul literar Otilia Sîrbu. Prof. univ. dr. Lucian Chișu, fost director al Muzeului Literaturii Române din București, a mărturisit că și-ar fi dorit să fi putut citi continuarea romanului „Delirul”, pe care Preda n-a mai apucat s-o scrie, iar tema comunicării domniei sale a fost „Vieți paralele: Marin Preda - Fănuș Neagu”, prin care a adus în atenție episoade foarte interesante din viețile celor doi mari prozatori. Oana Soare, cercetător literar, a vorbit despre momentul important al apariției primului volum din „Moromeții”, 1955, subliniind că M. Preda a fost o mare conștiință a epocii sale. Practic, prin acest roman, el a deschis o poartă curajoasă în peisajul literar din acei ani greu încercați, în acel „obsedant deceniu” (sintagmă aparținându-i chiar lui Marin Preda), o poartă pe care au intrat și alți autori: Petru Dumitriu cu Cronica de familie, Eugen Barbu cu Groapa, G. Călinescu cu Bietul Ioanide. Stan V. Cristea, un biograf tenace al lui Marin Preda, cel care a reconstituit și identificat cu mare acuratețe locuri și oameni importanți în devenirea literară a autorului, a supus atenției o înregistrare din arhiva Televiziunii Române, un interviu în care Preda vorbește despre începuturile sale literare. Stan V. Cristea a publicat în 2022 ediția a treia, adăugită, a cărții „Marin Preda. Anii formării intelectuale”.

A urmat la microfon criticul Ana Dobre, autoarea recentei cărți „Un secol cu Marin Preda”, care a făcut o paralelă între autorul sărbătorit și William Faulkner, doi scriitori care au avut o predilecție deosebită spre spațiile sudului, în general. Poeta Nicoleta Milea, care este și autoarea unor cronici literare apreciate și inspirate, după cum sublinia moderatorul colocviului, și-a arătat profunda devoțiune față de scrierile lui Marin Preda și a prezentat un captivant decalog al propriilor concluzii născute în urma recitirii operei acestuia. Istoricul literar Nicolae Scurtu a vorbit despre situația nefirească a lipsei unei case memoriale a lui Marin Preda, subliniind apoi și alte aspecte legate de receptare: „Avem cea mai completă biobibliografie a lui Marin Preda și aceasta se datorează lui Stan V. Cristea, avem câteva studii critice meritorii, însă nu avem încă o ediție critică”. Domnia sa a semnalat că mai există manuscrise ale lui Preda neidentificate. Prozatorul Titi Damian și-a intitulat prelegerea „Testamentul moral al lui Moromete”, după ce a rememorat unele momente din viața de profesor de literatura română, mărturisind că a citit romanul „Moromeții” de 25 de ori, în fiecare an în care l-a predat elevilor de la Liceul „Grigore Moisil” din Urziceni. Tot din perspectiva unui profesor de liceu a vorbit și Nicolae Marinescu - un editor și șef de revistă care aduce în sfera lecturilor actuale părți de istorie culturală mai puțin cunoscute - îl consideră pe Marin Preda un autor genial și „un Homer al poporului român”.

Au fost lansate în cadrul întâlnirii cărțile: „Adu-ți aminte să nu uiți”, de Ștefan Mitroi (Rao, 2022), „Răni călătoare”, de Florea Burtan (Neuma 2021), „Un veac cu Marin Preda”, de Ana Dobre (Beta, 2022), „Marin Preda - Biobibliografie” și „Marin Preda. Anii formării intelectuale”, de Stan V. Cristea (Aius, 2022), și volumul colectiv „Marin Preda - Omul și Opera la Centenar” (Aius, 2022). Despre volumul Anei Dobre a vorbit poeta Evelyne-Maria Croitoru, care a mărturisit că volumul acesta i-a provocat dorința stringentă de a citi din nou opera lui Marin Preda.

Au fost decernate premiile „Marin Preda” scriitorilor teleormăneni: Ștefan Mitroi, Florea Burtan, Ana Dobre, Stan V. Cristea, pentru cele mai recente volume ale lor, juriul fiind format din Dumitru Radu Popescu (președinte), Aurel Maria Baros și Horia Gârbea (membri).

Alexandru Preda, unul dintre băieții lui Marin Preda, s-a adresat cu emoție și încântare celor prezenți, subliniind că este o mare bucurie să constate că tatăl său este valorizat printr-o astfel de manifestare culturală. A făcut și o confesiune de suflet, arătând că, mergând spre Alexandria, s-a trezit dintr-o dată în ipostaza copilului Niculae din romanul „Moromeții”, care este întrebat de Ilie Moromete: „Domnule, unde mergem noi acum?”

Colocviul a fost organizat de Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradițio­nale (CJCPCT), în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România și în colaborare cu Biblioteca Județeană „Marin Preda” din Teleorman. Din partea autorităților au rostit alocuțiuni: Ciprian Agapie - managerul CJCPCT  Teleorman; Adrian Gâdea - președintele Consiliului Județean Teleorman; Benone Rababoc, subprefectul județului Teleorman; și Victor Drăgușin - primarul orașului Alexandria.