Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia de Duminică Orbul vindecat crede în dumnezeirea lui Hristos

Orbul vindecat crede în dumnezeirea lui Hristos

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Evanghelia de Duminică
Data: 04 Mai, 2010

Duminica a VI-a după Paşti (a Orbului din naştere)

Ioan 9, 1-38

"În vremea aceea, trecând, Iisus a văzut pe un om orb din naştere; atunci ucenicii L-au întrebat pe El zicând: învăţătorule, cine a păcătuit, acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb? Iisus le-a răspuns: nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci s-a născut orb ca să se arate într-însul lucrurile lui Dumnezeu. Trebuie să fac, până este ziuă, lucrurile Celui ce M-a trimis pe Mine, căci vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze. Câtă vreme sunt în lume, Eu sunt Lumina lumii. După ce a zis acestea, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat, şi a uns cu tină ochii orbului. Apoi i-a zis: mergi de te spală la izvorul Siloamului, care se tâlcuieşte: trimis. Deci s-a dus şi s-a spălat şi a venit văzând. Iar vecinii şi cei ce-l văzuseră mai înainte, că era cerşetor, se întrebau: nu este acesta cel ce şedea şi cerşea? Unii ziceau că acesta este, iar alţii ziceau că seamănă cu el. Dar el zicea: eu sunt. Deci l-au întrebat: atunci cum s-au deschis ochii tăi? El le-a răspuns şi a zis: omul care se numeşte Iisus a făcut tină şi a uns ochii mei. Apoi mi-a zis: mergi la izvorul Siloamului şi te spală. Deci, mergând şi spălându-mă, am dobândit vederea. L-au mai întrebat: unde este Acela? Nu ştiu, le-a răspuns el. L-au dus la farisei pe cel ce mai înainte fusese orb. Şi era într-o zi de sâmbătă, când a făcut Iisus tină şi a deschis ochii orbului. Deci din nou l-au întrebat fariseii cum a dobândit vederea. El le-a răspuns: tină a pus pe ochii mei şi m-am spălat şi văd. Deci, unii dintre farisei ziceau: acest om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu păzeşte ziua sâmbetei. Dar alţii ziceau: cum poate un om păcătos să facă minuni ca acestea? Şi astfel era dezbinare între ei. Deci iarăşi l-au întrebat pe cel ce fusese orb: tu ce zici despre El pentru că ţi-a deschis ochii tăi? Iar el a răspuns că este prooroc. Dar iudeii n-au crezut despre el că a fost orb şi şi-a căpătat vederea, până ce n-au chemat pe părinţii celui vindecat de orbire. Aşadar i-au întrebat şi le-au zis: acesta este fiul vostru, despre care voi ziceţi că s-a născut orb? Atunci părinţii lui au răspuns şi le-au zis: ştim că acesta este fiul nostru şi că el s-a născut orb; dar cum vede el acum, noi nu ştim; sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu ştim. Este în vârstă, întrebaţi-l pe dânsul; el singur vă va spune despre sine. Acestea le-au zis părinţii lui, pentru că se temeau de iudei, căci iudeii se sfătuiseră acum, că de-L va mărturisi cineva pe Iisus că este Hristos, să fie dat afară din sinagogă. De aceea părinţii lui au zis: este în vârstă, întrebaţi-l pe dânsul. Deci fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: dă slavă lui Dumnezeu; noi ştim că omul Acesta este păcătos. El însă a răspuns: de este păcătos, nu ştiu; eu una ştiu, că eram orb şi acum văd. Deci l-au întrebat iarăşi: ce ţi-a făcut? Cum a deschis ochii tăi? El le-a răspuns: acum v-am spus vouă şi n-aţi auzit! De ce voiţi să auziţi încă o dată? Nu cumva voiţi să vă faceţi şi voi ucenici ai Lui? Atunci l-au ocărât şi i-au zis: tu eşti ucenicul Lui; noi suntem ucenicii lui Moise. Noi ştim că Dumnezeu a grăit cu Moise, iar pe Acesta noi nu-L ştim de unde este. Răspuns-a omul şi le-a zis: tocmai în aceasta stă minunea că voi nu ştiţi de unde este; şi totuşi El a deschis ochii mei. Şi noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi, dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. Din veac nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii vreunui orb din naştere. Dacă n-ar fi Acesta de la Dumnezeu, nimic n-ar fi putut face. Ei însă au răspuns şi i-au zis: în păcate tu te-ai născut întreg şi tu ne înveţi pe noi? Şi l-au dat afară. A auzit Iisus că l-au dat afară şi găsindu-l, l-a întrebat: crezi tu în Fiul lui Dumnezeu? El a răspuns şi a întrebat: cine este, Doamne, ca să cred într-însul? Iisus i-a spus: L-ai văzut pe El, căci cel care vorbeşte cu tine, Acela este. Atunci el a grăit: cred, Doamne, şi s-a închinat Lui."

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Evanghelia Duminicii numită Duminica Orbului continuă şirul Evangheliilor din perioada de după Sfintele Paşti, perioadă care ne arată o mulţime de vindecări, o mulţime de minuni ale Mântuitorului Iisus Hristos ca să înţelegem puterea Lui cea de viaţă făcătoare şi puterea Lui mântuitoare.

Am văzut mai înainte cum Mântuitorul Iisus Hristos a vindecat pe paralitic, am văzut cum a vindecat, înnoit şi schimbat viaţa femeii samarinence şi a cetăţii întregii Samaria, iar acum vedem cum Mântuitorul Iisus Hristos aduce lumină în viaţa unui om nefericit, care s-a născut orb.

Orbirea sufletească, mai grea decât cea fizică

Evanghelia pune în contrast izbitor lumina pe care Mântuitorul o dăruieşte acestui orb din naştere, făcându-l să vadă, şi invidia fariseilor care nu-l iubeau pe Iisus când El vindeca pe bolnavi.

Scopul Evangheliei de astăzi este acela de a arăta că uneori mai uşor îl mărturisesc orbii din naştere pe Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, decât cei care, deşi văd cu ochii trupeşti, nu cred în El. Cu alte cuvinte, Evanghelia vrea să ne arate că mai mare boală este necredinţa ca orbire spirituală decât orbirea trupească sau fizică şi că mai uşor se vindecă cineva de orbirea trupească decât de orbirea sufletească a necredinţei.

Evanghelia ne arată că acest orb care a fost vindecat de Mântuitorul Iisus Hristos a fost observat de către ucenicii Mântuitorului, el nu a cerut nimic, el nu a strigat ca un alt orb din Evanghelie: "Iisuse, fie-ţi milă de mine" sau "Iisuse, fie-ţi milă de noi", atunci când erau doi orbi pe cale, ci acesta a fost doar observat de Mântuitorul şi de către ucenicii Săi care s-au întrebat dacă este orb pentru că a păcătuit el sau părinţii lui. Iar Mântuitorul Iisus Hristos a răspuns că nu au păcătuit nici el, nici părinţii lui, ci s-a născut orb pentru ca să se arate în el lucrarea lui Dumnezeu.

Iisus Hristos este lumina lumii

Cum putea cineva să păcătuiască înainte de a se naşte? Desigur, la prima vedere, întrebarea nu are rost, dar Mântuitorul a răspuns că nu a păcătuit el şi nici părinţii lui pentru a spulbera credinţa falsă a unora dintre farisei împrumutată de la păgâni, şi anume că uneori sufletul care a păcătuit mult, la ieşirea lui din trup, intră în alt om sau într-un copil care se naşte şi petrece încă o dată în lume în alt trup pentru a se curăţi sau izbăvi de păcate prin suferinţă. Deci, această învăţătură greşită venită de la popoarele păgâne este respinsă de Mântuitorul Iisus Hristos, şi de asemenea este respinsă de El credinţa că cineva este pedepsit pentru păcatele altcuiva. Astfel Iisus ne arată că potrivit voii lui Dumnezeu sunt şi oameni care suferă nu pentru păcatele lor proprii sau ale părinţilor, ci pentru ca să se arate în ei lucrarea lui Dumnezeu. Care lucrare? Lucrarea de ridicare, de vindecare, de înnoire a vieţii. Iar în acest orb pe care Mântuitorul l-a vindecat într-adevăr s-a arătat lucrarea lui Dumnezeu, aceea că Iisus Hristos este Făcătorul lumii, Cel care l-a zidit pe om la facerea lumii, şi că tot El este şi lumina lumii, adică sensul ultim al vieţii, al existenţei noastre, că El este dătătorul vederii trupeşti, dar şi dătătorul vederii sufleteşti care se numeşte credinţa, El este izvorul luminii celei văzute cu ochii trupeşti şi al luminii celei văzute numai cu ochii sufleteşti ai credinţei. Foarte adesea în viaţa noastră ne este greu să dăm sens suferinţei prin care trecem, nu înţelegem de ce şi pentru ce motiv, dar mai târziu, dacă ne rugăm mult lui Dumnezeu şi ne apropiem în suferinţă mai mult de El, ni se desluşeşte şi înţelesul sau rostul suferinţei sau al încercărilor care păreau absurde, nedrepte, revoltătoare şi greu de suportat la un moment dat.

Fiul lui Dumnezeu vindecă natura umană atunci când ea este infirmă

Mântuitorul, ca să arate că este Dumnezeu Care l-a creat pe om, nu a zis cu cuvântul ca să i se deschidă ochii, ci a luat tină amestecată cu scuipat şi a uns ochii celui care era orb din naştere, iar apoi l-a trimis să se spele la scăldătoarea Siloamului care înseamnă "trimis", un bazin mare de apă unde mulţi oameni mergeau nu pentru vindecare, ci pentru a se curăţi. În cazul acesta, însă, Mântuitorul Iisus Hristos are în vedere fiecare gest şi fiecare acţiune pe care trebuie să le săvârşească acest orb din naştere. Faptul că a scuipat în ţărână şi a făcut amestec este doar pentru a arăta că El, Dumnezeu Fiul prin Care s-au făcut toate cele ce sunt, El, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Cuvântul Care S-a aplecat şi a luat ţărână, a modelat pe om şi apoi i-a suflat Duh Sfânt în faţă, acelaşi Dumnezeu Fiul sau Dumnezeu Cuvântul, făcătorul cerului şi al pământului, căci toate le-a făcut Tatăl prin Fiul în Duhul Sfânt, este Cel care recreează sau reface natura umană atunci când ea este infirmă, când îi lipseşte ceva o împlineşte, când este neputincioasă o întăreşte, atunci când este bolnavă o vindecă.

Mântuitorul Hristos foloseşte chiar oameni infirmi ca să-l mărturisească pe El

Apoi l-a trimis la scăldătoarea Siloamului nu pentru că era acolo o apă miraculoasă sau o apă minerală, ci l-a trimis din două motive: în primul rând ca să vadă ascultarea şi credinţa lui. Orbul acesta a fost mai ascultător şi mai credincios decât cei care aveau vedere fizică, dar nu aveau vedere duhovnicească. El nu a spus: cine mă va duce acolo dacă eu nu pot să merg, el nu a spus de ce trebuie să meargă, el nu a pus nici o întrebare şi nu a arătat nici o ezitare, ci îndată a mers. Nu ştim cum a ajuns acolo, cine l-a ajutat, părinţii lui sau vreun apropiat sau prin însăşi puterea cuvântului Mântuitorului a mers până la scăldătoare şi a găsit-o, a mers direct acolo unde i-a poruncit Iisus să meargă. Al doilea motiv pentru care Mântuitorul l-a trimis este ca să vadă cât mai multă lume că a mers la scăldătoarea Siloamului un orb şi s-a întors un văzător. Ochii lui acoperiţi acum cu tină atrăgeau şi mai mult acum atenţia mulţimii că este un nevăzător, dar după ce s-a spălat, ascultând cu multă smerenie şi multă credinţă ceea ce Iisus i-a spus, orbul din naştere s-a vindecat şi multă lume l-a văzut. Deci orb fiind, el a devenit misionar, trimis al lui Hristos la scăldătoarea numită "trimisul", la scăldătoarea Siloamului. Vedem aici minunata lucrare şi pedagogie a Mântuitorului Iisus Hristos Care foloseşte chiar oameni infirmi, bolnavi ca să-l mărturisească pe El, în timp ce cei sănătoşi şi cei ce se cred desăvârşiţi se opun Lui, se împotrivesc Lui sau nu au capacitatea spirituală de a simţi prezenţa lui Dumnezeu în El.

Siloamul, prefigurarea Tainei Sfântului Botez

Sfinţii Părinţi ai Bisericii au interpretat şi în mod simbolic scăldătoarea Siloamului ca fiind o prefigurare sau o preînchipuire a Tainei Sfântului Botez care dă lumină celor care se botează. Din acest motiv Botezul a fost numit în primele veacuri şi luminare, şi până astăzi în rugăciunile Bisericii ortodoxe se spune celui nou botezat: "Botezatu-te-ai, spălatu-te-ai, curăţitu-te-ai, luminatu-te-ai". Deci avem mai multe înţelesuri duhovniceşti în această spălare a orbului din naştere în scăldătoarea Siloamului, şi desigur minunea cea mare a fost că cel orb din naştere a început să vadă şi a început să mărturisească că un om cu numele Iisus i-a pus tină pe ochi şi l-a trimis la scăldătoarea Siloamului, graţie Lui el vede acum. Dar pe cât era de mare bucuria acestui orb din naştere care a fost vindecat prin iubirea Mântuitorului Iisus Hristos, tot atât de mare a crescut invidia cărturarilor, fariseilor care cârteau şi defăimau pe Iisus întrucât a făcut minunea aceasta într-o zi de sâmbătă.

Orbul, misionarul ascultător şi credincios al lui Iisus

Evanghelia ne arată pe larg dialogul dintre Mântuitorul Iisus Hristos cu acest orb şi apoi dialogul dintre orb şi fariseii care erau invidioşi. Şi în cele din urmă vedem cum acest orb din naştere vindecat de Iisus Hristos devine mărturisitor al minunii Lui, şi nu numai un mărturisitor în treacăt, ci unul foarte insistent, încât ajunge ca el să-i lămurească pe farisei despre prezenţa sau puterea dumnezeiască care se află în Iisus, şi spune că "Dacă Iisus nu ar fi de la Dumnezeu nu ar putea face minuni" (Ioan 9, 33), şi dacă Iisus ar fi un om păcătos, Dumnezeu nu l-ar asculta, ci le zice: "Voi nu ştiţi de unde este El" (Ioan 9,30), adică de unde este puterea Lui cu care face minuni, dar dacă El n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar fi putut face această minune. Văzând fariseii că orbul devine mărturisitor al lui Hristos şi ucenic al Lui, l-au ocărât şi l-au dat afară din sinagogă, iar pe când el a fost ocărât şi exclus din sinagogă, atunci Iisus l-a întâlnit. Evanghelia ne spune că Iisus a auzit despre ce s-a întâmplat acestui orb vindecat care a devenit mărturisitor al minunii Mântuitorului Iisus Hristos. Atunci întâlnindu-l pe orb, Iisus Domnul a zis: "Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu? Iar el a întrebat: cine este ca să cred în El? Şi Mântuitorul i-a răspuns: Cel pe care îl vezi în faţa ta. Iar orbul a mărturisit şi a zis: cred. Şi s-a închinat Lui" (Ioan 9, 35-38).

Prin aceasta, Evanghelia de azi ne arată cum un orb din naştere a devenit mărturisitor credincios al lui Hristos, iar cei care vedeau trupeşte au rămas în orbirea lor spirituală necrezând în Iisus Hristos. Prin aceasta vedem cum Dumnezeu poate face un dascăl, un misionar, un învăţător şi un apostol, un trimis al său dintr-un om infirm, vedem cât de mare este iubirea lui Dumnezeu şi cât de mare este lucrarea harului lui Dumnezeu în oameni. Împreună cu orbul vindecat mărturisim şi noi că Iisus este Fiul lui Dumnezeu şi, luminaţi de harul lui Iisus, ne închinăm Lui, spre slava Preasfintei Treimi şi spre mântuirea noastră. Amin!