„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: O lecţie de smerenie
Sfântul Efrem, după ce a petrecut multă vreme ca pustnic, întorcându-se în oraşul său, Edessa, se ruga lui Dumnezeu să-i trimită pe cineva din oraş în întâmpinarea lui şi să-i zică ce are de făcut. Prima persoană pe care o întâlni a fost o desfrânată. O privi cu dispreţ. Femeia îl privi şi ea dojenitor.
- De ce mă priveşti?, zise el. - Ştii doar că femeia a fost creată din bărbat, deci am dreptul să mă uit la tine. Dar bărbatul a fost făcut din pământ, deci să se uite la pământ. De atunci Sfântul se obişnui să se uite în pământ şi a făcut mult progres duhovnicesc. (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)