Icoana „Acoperământul Maicii Domnului” este reprezentată în tehnica fresco, pe frontonul bisericii celei mari de la Mănăstirea Polovragi, având dimensiunea 2,80 m/ 2,80 m. Încadrându-se întocmai în cromatica întregului ansamblu pictural, icoana iese în evidență prin acuratețea stilului brâncovenesc. Desfășurată într-o armonie perfectă de formă și culoare, de praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului de la Polovragi, icoana presupune o întreită interpretare iconografică: cromatică, simetrico-participativă și teologică.
Însemnătatea împărtăşirii în rugăciunile Liturghiei Darurilor înainte sfinţite
Euharistia este incompatibilă cu postul, fiindcă înseamnă participare la Împărăţia care este „bucurie şi pace în Duhul Sfânt“ (Alexander Schmemann). De aceea, Biserica a rânduit ca în zilele de luni până vineri să se săvârşească o slujbă de seară specială pentru împărtăşire, Liturghia Darurilor înainte sfinţite. Scopul şi însemnătatea acestei împărtăşiri cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos sunt arătate de rugăciunile pe care preotul le citeşte în taină în timpul săvârşirii acestei Liturghii. În materialul publicat miercuri, 26 martie, au fost reliefate din cele două rugăciuni de dinaintea Ieşirii cu Sfintele Daruri necesitatea curăţirii de patimi, pentru a fi vrednic de Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, şi cea a dobândirii harului dumnezeiesc, pentru susţinerea efortului duhovnicesc. Acestea sunt teme predilecte şi în următoarele rugăciuni ale Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, pentru a se arăta şi mai clar, precum vom citi mai jos în rugăciunea Amvonului, îngăduinţa Bisericii de restrângere a valorii eshatologice a Euharistiei în favoarea aspectului ei de pregătire şi susţinere a efortului duhovnicesc (ierom. Makarios Simonopetritul).
„Dumnezeul tainelor celor negrăite şi nevăzute... Care ne-ai descoperit slujirea acestei Liturghii şi, pentru multă iubirea Ta de oameni, ne-ai pus pe noi, păcătoşii, să-Ţi aducem daruri şi jertfe pentru păcatele noastre şi pentru cele din neştiinţă ale poporului... sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre, ale tuturor, cu sfinţire neştearsă ca... să ne unim cu Însuşi Hristosul Tău... să ne facem lăcaş al Preasfântului şi închinatului Tău Duh, izbă-vindu-ne de toată uneltirea diavolească... şi să dobândim bunătăţile cele făgăduite nouă, împreună cu toţi sfinţii Tăi...“ (Rugăciunea Ecteniei cererilor). „Stăpâne Atotţiitorule... ne-ai adus întru aceste preacinstite zile, spre curăţirea sufletelor şi trupurilor, spre înfrânarea poftelor şi spre nădejdea învierii... dă-ne şi nouă, Bunule, lupta cea bună să luptăm, calea postului să o săvârşim, credinţa nedespărţită să o păzim, capetele nevăzuţilor balauri să le sfărâmăm, biruitori asupra păcatului să ne arătăm şi fără osândă să ajungem a ne închina şi sfintei Învieri...“ (Rugăciunea Amvonului).