LUMÂNARE: Obiect din ceară, de formă alungită, cu fitil textil la mijloc pentru întreținerea unei flăcări, destinat ritualului sau iluminatului în incinte. Lumânarea
17 Apr, 2026
Liturghia Darurilor înainte sfinţite
Liturghia Darurilor înainte sfinţite este o slujbă specifică Postului Mare, care se poate săvârşi în fiecare zi, cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, a zilelor aliturgice şi a zilelor în care e rânduită săvârşirea unei alte Liturghii (ex.: Buna Vestire, Joia şi Sâmbăta din Săptămâna Patimilor).
Această slujbă este, de fapt, un ritual de împărtăşire dezvoltat prin îmbinarea Vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii. Motivul pentru care a apărut această rânduială specială se regăseşte în interzicerea de către Sfinţii Părinţi de a se săvârşi Sfânta Liturghie în zilele de rând din Postul Mare (canoanele 49 şi 51 ale Sinodului din Laodiceea, 364-383), interdicţie motivată de faptul că există o incompatibilitate între atmosfera de tristeţe pentru absenţa Mirelui specifică zilelor de post şi caracterul festiv şi plin de bucurie al Sfintei Liturghii, ca sărbătoare a venirii Mirelui în mijlocul Bisericii Sale. Ca urmare a acestei dispoziţii, zilele de rând din săptămână au devenit aliturgice.
Existau însă mulţi credincioşi care doreau să se împărtăşească şi în timpul săptămânii, nu doar duminica, motiv pentru care s-a format obiceiul de a se păstra în biserici o parte din Darurile sfinţite la Liturghia de sâmbătă şi duminică, pentru împărtăşirea credincioşilor în celelalte zile. Pentru a nu întrerupe ajunarea din timpul zilei, s-a hotărât totuşi ca această rânduială de împărtăşire să aibă loc seara, după Vecernie, cu care s-a unit în timp, devenind Liturghia Darurilor înainte sfinţite sau Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul, Papa Romei (†604), căruia Tradiţia îi atribuie sistematizarea în scris a acestei rânduieli liturgice în timpul şederii sale ca delegat papal la Constantinopol (între 578 şi 584 sau 585).
.jpg)
