Icoana „Acoperământul Maicii Domnului” este reprezentată în tehnica fresco, pe frontonul bisericii celei mari de la Mănăstirea Polovragi, având dimensiunea 2,80 m/ 2,80 m. Încadrându-se întocmai în cromatica întregului ansamblu pictural, icoana iese în evidență prin acuratețea stilului brâncovenesc. Desfășurată într-o armonie perfectă de formă și culoare, de praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului de la Polovragi, icoana presupune o întreită interpretare iconografică: cromatică, simetrico-participativă și teologică.
Postul, timp de asceză şi rânduială a desăvârşirii duhovniceşti
În istoria Bisericii, postul există de 2.000 de ani, fiind practicat încă de la începuturile creştinismului. Acest lucru îl regăsim menţionat şi în Sfânta Scriptură a Noului Testament: „Şi pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: Osebiţi-mi pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat. Atunci, postind şi rugându-se, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece” (Faptele Apostolilor 13, 2-3).
Primele reglementări legate de post le regăsim în „Didahia sau Învăţătura celor 12 Apostoli”. Aici se precizează postul din zilele de miercuri şi vineri din cursul săptămânii. În Canoanele Apostolice şi lucrările Didascalia şi Constituţiile Apostolice regăsim mai multe reglementări legate de perioadele de post.
Important este să ştim ce zile de post reglementează Biserica plecând de la evoluţia în istorie a postului. După cum am văzut încă din primul secol al creştinismului, există postul săptămânal de miercuri şi vineri. Aceste zile au fost alese pentru post deoarece în timpul acestora s-a hotărât şi executat răstignirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. O altă zi de post este 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci, şi postim pentru că în această zi retrăim Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos. Postim şi în 5 ianuarie, când suntem în Ajunul Bobotezei. Zi de post este şi momentul din an când îl cinstim pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi ne amintim de sfârşitul său mărturisitor prin tăierea capului. Acest eveniment biblic îl cinstim la 29 august.
În afară de aceste zile de post avem perioadele mari de postire din cursul anului bisericesc. Primul post în ordine cronologică a anului bisericesc este cel al Crăciunului, în care ne aflăm noi acum. Începe la 15 noiembrie şi ţine până la 24 decembrie inclusiv. Acest post ne pregăteşte pentru sărbătoarea Naşterii Domnului şi ne aminteşte de postul drepţilor şi prorocilor din timpul Legii Vechi care-L aşteptau pe Mesia. Al doilea post este cel al Sfintelor Paşti. Este cea mai importantă perioadă duhovnicească din cursul anului bisericesc. Acest timp de asceză, cunoscut şi sub numele de Postul Mare, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de peste an, fiind o perioadă de pregătire duhovnicească pentru cea mai mare sărbătoare creştină, Învierea Domnului. Următorul post este cel al Sfinţilor Apostoli şi precede sărbătoarea din 29 iunie a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Ultimul post este de două săptămâni şi precede sărbătoarea din 15 august a Adormirii Maicii Domnului. Este cunoscut sub numele de Postul Adormirii Maicii Domnului.
Acum, când suntem la începutul Postului Crăciunului, trebuie să ştim că acest timp de asceză ne introduce în rânduiala desăvârşirii duhovniceşti, iar scopul nostru este să ducem până la capăt acest drum al creşterii noastre spirituale.