Unii creştini hotărăsc să amâne momentul mărturisirii păcatele pentru că, din motive mai mult sau mai puţin binecuvântate, nu au ţinut post. Când este bine să ne spovedim?
Asemenea altor Taine, Spovedania nu este legată de date sau termene fixe din cursul anului sau din viaţa omului. Deşi în practică spovedania este legată de vremea posturilor din timpul anului, deoarece postul este cea mai potrivită perioadă pentru căinţă şi mărturisire, credincioşii pot merge la duhovnic ori de câte ori simt nevoia de a-şi uşura cugetul şi de a primi iertarea păcatelor. De asemenea, această Taină este la fel de necesară şi credincioşilor laici şi preoţilor. Iată ce învăţa Sfântul Simeon al Tesalonicului: „Toţi trebuie să ne pocăim: şi mireni, şi călugări, şi preoţi, şi arhierei, şi nici unul să nu se depărteze de la pocăinţă, pentru că toţi am greşit şi greşim şi suntem datori să ne pocăim... Iar cum că spovedania sau pocăinţa e trebuincioasă şi pentru preoţi ca şi pentru călugări şi mireni, chiar Apostolul mărturiseşte zicând: «Mărturisiţi-vă păcatele unul altuia şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi» (Iacob 5, 16)“.
Pregătirea pentru spovedanie necesită o analiză a faptelor noastre, părerea de rău pentru păcatele pe care le-am făcut şi dorinţa de a nu le mai săvârşi. Mărturisirea păcatelor la duhovnic nu implică şi obligaţia de a posti în prealabil. În practica vieţii religioase a majorităţii credincioşilor, spovedania este astăzi strâns legată de împărtăşanie, pentru că nu se poate împărtăşire fără spovedanie, iar cei care se spovedesc o fac de cele mai multe ori cu scopul de a se împărtăşi. Împărtăşirea presupune post, mărturisirea păcatelor şi dezlegarea de păcate, dar nu toţi cei care au primit Taina Mărturisirii se şi pot împărtăşi, ci numai cei care au primit dezlegare de la duhovnic.
