Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Liturgica Sfaturi practice în Biserică: Deschiderea Sfintei Evanghelii la Maslu

Sfaturi practice în Biserică: Deschiderea Sfintei Evanghelii la Maslu

Un articol de: Silviu Iulian Roșca - 02 Septembrie 2010

Taina Sfântului Maslu, ca de altfel toate cele 7 Sfinte Taine sunt lucrări harice prin care se împărtăşeşte harul Sfântului Duh. Aşadar, primirea harului, la Sfântul Maslu, nu este condiţionată de conţinutul pericopei evanghelice, nici de culoarea literelor şi a vignetelor, după cum greşit se practică, ci de credinţa primitorului tainei. Mântuitorul cere de la cei pe care urmează să îi vindece doar credinţă: "De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede" (Mc. 9, 23).

Deschiderea Sfintei Evanghelii în cadrul Tainei Sfântului Maslu trebuie făcută în limitele prescrise de Molitfelnic. Acesta spune clar că după rugăciunea a 7-a, preotul cel dintâi, luând Sfânta Evanghelie, o dă bolnavului să o sărute (nu să o şi deschidă), apoi o deschide preotul; astfel deschisă, preoţii slujitori o ţin deasupra capului celui bolnav (cu partea scrisă în jos), iar preotul cel dintâi zice rugăciunea a 8-a (prin care se cere de la Dumnezeu iertarea păcatelor bolnavului şi nu se citeşte pericopa evanghelică din locul unde s-a deschis Evanghelia).

Inovaţii asupra celor specificate de Molitfelnic apar din partea credincioşilor, dar şi mai grav, din partea preoţilor, care fie că nu vor să strice tradiţia ţinută de foştii preoţi şi să atragă ura enoriaşilor, fie o fac cu un scop material. De multe ori preoţii dau credinciosului Sfânta Evanghelie să o deschidă şi apoi o şi citesc, lucru nespecificat în Molitfelnic. Aceste inovaţii sunt interzise şi de Tipicul Bisericesc: "Nu este îngăduit preoţilor să adauge alte rugăciuni sau citiri în afară de cele prevăzute în rânduiala din Molitfelnic, şi nici să încurajeze practica superstiţioasă a unor credincioşi de a se ghici viitorul bolnavului după cuprinsul pericopei cu care s-a deschis Evanghelia, ori după culoarea literelor de acolo."

Pentru oprirea oricăror inovaţii, creştinii trebuie să vadă în Sfânta Evanghelie pe Hristos, iar această aşezare cu partea scrisă, peste capul bolnavului, închipuie mâna Domnului Iisus Hristos. Orice încercare de aflare a viitorului bolnavului, care seamănă foarte mult a prezicere, pe baza pericopei evanghelice, este o practică contrară Bisericii Ortodoxe.

De aceea, credinciosul care primeşte această taină trebuie să aibă credinţa care să mute munţii din loc ca să primească vindecarea.