Icoana „Acoperământul Maicii Domnului” este reprezentată în tehnica fresco, pe frontonul bisericii celei mari de la Mănăstirea Polovragi, având dimensiunea 2,80 m/ 2,80 m. Încadrându-se întocmai în cromatica întregului ansamblu pictural, icoana iese în evidență prin acuratețea stilului brâncovenesc. Desfășurată într-o armonie perfectă de formă și culoare, de praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului de la Polovragi, icoana presupune o întreită interpretare iconografică: cromatică, simetrico-participativă și teologică.
Sfaturi practice în biserică: Mijloace practice de catehizare în Biserică
Înainte de a nominaliza câteva dintre mijloacele posibile de catehizare practică, se cuvine să menţionăm faptul că înseşi sfintele slujbe, odată cu efectul sfinţitor, au şi un rol didactic (catehetic) deosebit de consistent. Lecturile biblice (Apostolul, Evanghelia, Psalmii, Paremiile etc.), dar şi Sinaxarele, precum şi stihirile (cântările), în general, au în conţinutul lor învăţături ortodoxe dintre cele mai diverse şi folositoare, atât din punct de vedere dogmatic, moral, liturgic, istoric ş.a., cât şi sub aspect pedagogic-creştin. Iar predicile de la Sfintele Liturghii au, la rândul lor, darul de a întregi caracterul didactic al cultului divin.
Cu toate acestea, nu trebuie să ne ispitească părerea că nu ar mai fi nevoie (şi loc) pentru cateheza tradiţională ori pentru alte forme de catehizare mai noi, cerute de problemele actuale de ordin misionar. O predică săptămânală, oricât de reuşită ar fi, nu poate nici pe departe să răspundă dorinţei credincioşilor de a li se lămuri problemele de credinţă, fie şi în linii mari, nici înţelesurile (simbolismul) actelor de cult, nici cum trebuie să se raporteze la puzderia de secte, mişcări pretins religioase, doctrine new-age-iste etc. Lămuririle de acest fel intră în competenţele catehezei propriu-zise, ce trebuie completată adesea cu mijloace pastoral-didactice noi, adaptate la viaţa modernă, între care: dialogul programat (individual şi colectiv), biblioteca parohială, publicaţiile parohiale, site-ul parohial, radioul, televiziunea şi chiar internetul (e-mailul, spre exemplu). Despre aceste mijloace vom vorbi, pe rând, în articolele viitoare. Deocamdată, precizăm faptul că instrumentarea acestor mijloace nu-l implică doar pe preot, ci şi pe enoriaşii doritori să-şi lumineze credinţa, ca să poată, la rândul lor, să-i ajute şi pe alţii, în acelaşi sens. Preotul, însă, dimpreună cu personalul ajutător, poartă răspunderea prioritară în toate formele de catehizare, aşa cum prevede, explicit, Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. În art. 50, lit. a, referitor la atribuţiile preotului, citim: "Catehizează copiii, tinerii şi adulţii, conform îndrumărilor centrului eparhial". Iar în art. 52, al. 3 se prevede: "Preoţii şi diaconii, personalul didactic din învăţământul teologic şi cel care predă religia, studenţii în teologie, precum şi dascălii (cântăreţii) au îndatorirea pastorală şi misionară de a face catehizare în parohiile la care slujesc, sau în care locuiesc, în acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de către Sfântul Sinod şi centrele eparhiale". * Pentru rubricile "Răspunsuri duhovniceşti" şi "Sfaturi practice în Biserică", aşteptăm întrebările dumneavoastră la adresa redacţiei din Bucureşti şi la george.aniculoaie@gmail.com