Icoana „Acoperământul Maicii Domnului” este reprezentată în tehnica fresco, pe frontonul bisericii celei mari de la Mănăstirea Polovragi, având dimensiunea 2,80 m/ 2,80 m. Încadrându-se întocmai în cromatica întregului ansamblu pictural, icoana iese în evidență prin acuratețea stilului brâncovenesc. Desfășurată într-o armonie perfectă de formă și culoare, de praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului de la Polovragi, icoana presupune o întreită interpretare iconografică: cromatică, simetrico-participativă și teologică.
Sfaturi practice în Biserică: Pregătirea liturgică a credincioşilor pentru Praznicul Naşterii Domnului
Slujbele din Bisericile noastre în aceste ultime zile dinaintea Crăciunului sunt legate de aşteptarea Praznicului, fiind momente de înmulţire a rugăciunii.
Anul acesta, din pricina faptului că Naşterea Domnului cade duminica, se observă modificări ale rânduielii slujbelor din Ajun şi din ziua Praznicului.
Astfel, Ceasurile Împărăteşti ale Crăciunului nu se săvârşesc sâmbăta în Ajun, ci în vinerea de dinainte. Ceasurile Crăciunului se numesc "Împărăteşti", întrucât în trecutul Bisericii la aceste rânduieli participau şi împăraţii Bizanţului. Ele se numesc "Ceasuri Împărăteşti" şi datorită faptului că sunt momente de priveghere, în aşteptarea coborârii în lume a lui Hristos, Împăratul întregii zidiri. Ziua de vineri este aliturgică, nesăvârşindu-se Liturghia. De asemenea, în această zi nu se mănâncă nimic până la ceasul al IX-lea (ora 15:00), iar după aceea se ia masa cu legume fierte şi fructe. Ajunarea acesta nu este altceva decât transferarea postirii din Ajunul Crăciunului, în această vinere premergătoare, întrucât Ajunul căzând sâmbăta, în această zi nu se ajunează.
În sâmbăta Ajunului Crăciunului din anul acesta se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, fără nici o modificare. La ora prânzului, în mănăstiri se săvârşeşte prima parte a Vecerniei, al cărei Vohod se face cu Sfânta Evanghelie. Îndată după Vohod va urma cântarea prochimenului, citirea celor 7 Paremii, având inserate între ele troparele speciale ale Praznicului şi citirea Apostolului şi a Evahgheliei, apoi ecteniile Vecerniei şi Otpustul. În anii obişnuiţi, în care Crăciunul cade într-una din zilele săptămânii, această primă parte a Vecerniei constituie partea introductivă a Sfintei Liturghii din Ajun, a Sfântului Vasile cel Mare. Anul acesta, ziua Ajunului căzând sâmbăta, se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în Duminica Crăciunului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. În seara Ajunului se săvârşeşte Pavecerniţa Mare cu Litia Praznicului. În practică, la parohiile de mir, atunci când ajunul Naşterii Domnului cade sâmbăta, seara se săvârşeşte întreaga rânduială amintită a Vecerniei, împreunată cu Litia, adică nu se mai intercalează între cele două părţi ale Vecerniei slujba Pavecerniţei. În sâmbăta Ajunului se mănâncă îndată după terminarea Sfintei Liturghii, cu untdelemn.
Credincioşii participă cu bucurie la toate aceste slujbe ale Praznicului, postind şi înmulţind rugăciunea, aşteptând astfel coborârea Fiului lui Dumnezeu la noi.