Icoana „Acoperământul Maicii Domnului” este reprezentată în tehnica fresco, pe frontonul bisericii celei mari de la Mănăstirea Polovragi, având dimensiunea 2,80 m/ 2,80 m. Încadrându-se întocmai în cromatica întregului ansamblu pictural, icoana iese în evidență prin acuratețea stilului brâncovenesc. Desfășurată într-o armonie perfectă de formă și culoare, de praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului de la Polovragi, icoana presupune o întreită interpretare iconografică: cromatică, simetrico-participativă și teologică.
Sfaturi practice în Biserică: Pregătirea naşilor şi părinţilor copilului pentru Taina Botezului
Naşterea trupească a unui prunc aduce negrăită bucurie în sânul familiei care l-a dorit şi aşteptat uneori vreme îndelungată. Pe cât de firească este această bucurie, pe atât de necesară se dovedeşte şi "cealaltă naştere" a pruncului: "din apă şi din Duh" (In. 3, 5) prin Taina Botezului. Cu semnificaţiile sale duhovniceşti, această naştere "de sus" (In. 3, 3) este menită să sporească însutit bucuria naşterii după trup. Potrivit învăţăturii Celui care l-a întemeiat, Botezul creştin este poarta Împărăţiei cerurilor, taina dumnezeiască prin care omul renaşte spiritual pentru viaţa în Hristos. Cu atât mai mult, cu cât, în plan sacramental, această renaştere-iniţiere în viaţa creştină se realizează prin administrarea a trei Taine: Botez, Mirungere şi Euharistie. Din importanţa Botezului derivă şi necesitatea pregătirii corespunzătoare pentru primirea lui. Se înţelege că, deşi protagonistul prin excelenţă al evenimentului baptismal este pruncul, pregătirea spre care îndrumăm aici se referă cu prioritate la cei care poartă responsabilitatea moral-creştină în acest context: naşii şi părinţii. Întâi de toate sunt îndatoraţi să ia legătura cu preotul care va oficia slujba. Cu el vor stabili toate aspectele ce ţin de latura practică a botezului: programare (zi şi oră) şi obiecte necesare slujbei (certificat de botez, lumânări, untdelemn, vin, prosop, faşă etc.). Recomandabil este ca programarea slujbei să se facă pentru o zi de duminică sau alt praznic împărătesc, atunci când în biserică se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Pe lângă aceasta, botezarea pruncilor în zi de mare sărbătoare (Duminica, Naşterea Domnului, Boboteaza, Paştele, Rusaliile, Floriile, Săptămâna Luminată etc.) păstrează tradiţia creştină primară care atestă practica botezării catehumenilor (ucenicilor aspiranţi la Botez) cu precădere în aceste zile de praznic însemnat.
Datoria primordială a naşilor de botez este conştientizarea rolului moral-educativ pe care şi-l asumă odată cu primirea celui nou-botezat (etimologic, printre alte sensuri, naşul este cel care primeşte în grija creşterii duhovniceşti un creştin în devenire). În acest scop, ei sunt călăuziţi de către preot să cunoască Simbolul de credinţă sau Crezul, pe care îl vor mărturisi, substitutiv şi responsabil totodată, înainte de Botez. Mărturisirea publică a credinţei ortodoxe constituie o chezăşie cât se poate de serioasă a naşilor că se vor strădui să insufle celui botezat principiile doctrinei şi ale moralei creştine. În acest context, nu credem că greşim când afirmăm că pentru mulţi dintre naşi, îndemnul preotului de a învăţa Crezul, însoţit de o tâlcuire teologică accesibilă (prin inspirata lui consacrare Crezului ortodox, anul 2010 a prilejuit apariţii editoriale noi şi folositoare în planul hermeneuticii teologice), poate însemna o răscruce existenţială cu conotaţii creştine. Din acest motiv, încurajăm şi practica sănătoasă a spovedirii naşilor înainte de Botez. Iată câteva scurte repere ale pregătirii pentru Taina Botezului. Menirea lor este de a ne face conştienţi că nu ne pregătim pentru un simplu ceremonial, ci pentru destinaţia supremă: Împărăţia cerurilor.