Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Liturgica Sfaturi practice în biserică: Relaţia dintre preot şi fiul său duhovnicesc

Sfaturi practice în biserică: Relaţia dintre preot şi fiul său duhovnicesc

Data: 03 Noiembrie 2010

Una dintre coordonatele vieţii creştine autentice o reprezintă legătura sau relaţia dintre preot şi fiul său duhovnicesc. Dacă alegerea unui duhovnic implică o selecţie deosebită şi un pas important în viaţa credinciosului, menţinerea legăturii şi fructificarea acestei relaţii ar trebui să devină un proces intens de colaborare mai ales la nivel spiritual. Criteriile acestei relaţii, pentru a fi una veritabilă, sunt multiple. Încrederea reciprocă, respectul, ascultarea şi nu în ultimul rând rugăciunea unuia pentru altul constituie punctele-cheie ale acestei relaţii.

Astfel, atât preotul-duhovnic, cât şi credinciosul nu se vor uita unii pe alţii în momentele de rugăciune personală sau comunitară. Duhovnicul se va ruga aşadar ca Dumnezeu să-l întărească pe fiul său duhovnicesc, dar şi pe el însuşi, în a-i oferi, respectiv în a-i urma sfaturile şi indicaţiile oferite la scaunul de spovendanie.

Pe de altă parte, fiul duhovnicesc nu trebuie să îşi uite duhovnicul la ceasul rugăciunii, pomenindu-l pururea pentru ca Dumnezeu să menţină vie relaţia dintre ei. Rugăciunea unuia pentru altul va uni şi va solidifica legătura duhovnicească dintre cei doi. Majoritatea cărţilor de rugăciuni conţin la sfârşitul rânduielilor de dimineaţă şi de seară un pomelnic zilnic în care sunt amintiţi părinţii trupeşti, conducătorii ţării, binefăcătorii, credincioşii adormiţi şi nu în ultimul rând este amintit şi preotul duhovnic. Textul acestei scurte rugăciuni redă fidel şi concis faptul că relaţia dintre cei doi are la bază primordial grija unuia faţă de celălalt: "Pomeneşte, Doamne, şi pe părintele meu cel duhovnicesc (N) şi rânduieşte cele de folos pentru sufletul lui". Iată cum credinciosul poate strecura în cămara sufletului său şi viaţa duhovnicului pe care îl are şi din biografia căruia face parte. Zidită pe temelia rugăciunii unuia pentru altul, recomandată de Sfânta Scriptură (rugaţi-vă unul pentru altul, conform Iacov 5, 16), relaţia dintre preot şi fiul său duhovnicesc îşi va aduce efectul scontat: apropierea vie de Mântuitorul Iisus Hristos, Cel ce a spus: "Acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu" (Mt. 18, 20). (drd. Grigore Meşteroaie)