Sfaturi practice în biserică: Şi în perioada pascală suntem chemaţi să ne împărtăşim

De fapt, motivul esenţial al prezenţei creştinului la oricare Sfântă Liturghie este primirea în chip tainic a lui Hristos, prin cuminecarea cu Trupul şi Sângele Lui. Mai ales în perioada pascală, când ne amintim o dată în plus de Învierea Mântuitorului nostru, simţim nevoia prezenţei Lui în noi, ca pe o chezăşie a credinţei în propria noastră înviere.

Din păcate, tocmai în aceste zile ale bucuriei pregustării veşnicei împărăţii, dintre Înviere şi Înălţare, se apropie de Sfântul Potir mai puţini creştini ca de obicei. O explicaţie rezidă în faptul că Învăţătura de credinţă a Bisericii rânduieşte obligaţia creştinului privind cuminecarea în posturile cele mari de peste an. Reţinem, însă, că aceasta este o cerinţă minimală. Creştinii plini de evlavie, apropiaţi sfintelor lăcaşuri, au posibilitatea de a se împărtăşi mult mai des. Însă şi aceştia au o reţinere, provenită dintr-o falsă expresie a pietăţii, care-i împiedică să-L primească pe Hristos dacă nu postesc în prealabil măcar puţin. Şi, întrucât în perioada pascală este interzisă postirea, chiar şi cea de miercuri şi vineri (existând dezlegare la peşte), preferă să-şi amâne împărtăşirea. Tuturor acestora trebuie să le spunem că postirea lor în zilele rânduite de Biserică, pe tot cuprinsul anului bisericesc, este suficientă pentru a le conferi dreptul împărtăşirii fără un post special în perioadele de dezlegare. Dimpotrivă, cei care postesc duminica, în perioada pascală şi în cea dintre Crăciun şi Bobotează încalcă prevederile canonice şi se pun singuri sub osândă, pentru exagerata lor evlavie, care anihilează bucuria prilejuită de astfel de evenimente.

Suprimarea postirii nu modifică, însă, celelalte condiţii ale primirii Sfintei Euharistii: spovedania prealabilă (care se poate realiza la una din slujbele de seară din cursul săptămânii), împăcarea cu semenii şi ajunarea desăvârşită în dimineaţa zilei împărtăşirii. Nu este deloc greu, aşadar, să ne pregătim să-L primim pe Domnul cu vrednicie, atunci când auzim chemarea: "Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, apropiaţi-vă!"

*

Pentru rubricile "Răspunsuri duhovniceşti" şi "Sfaturi practice în Biserică", aşteptăm întrebările dumneavoastră la adresa redacţiei din Bucureşti şi la george.aniculoaie@gmail.com