Viaţa bisericească nu poate fi concepută fără elementul constitutiv esenţial al Bisericii: laicii. Nu poate fi biserică fără laici, după cum nu există biserică fără episcop. Între membrii Bisericii există o strânsă interdependenţă, fiecare având darul şi rolul său, care foloseşte celorlalţi. Cu toate acestea există şi este foarte necesară o bună rânduială sau ordine în Biserică. Păzind această ordine, fiecare trebuie să îndeplinească slujba care i s-a încredinţat. De aceea nimeni nu trebuie să caute a-şi însuşi vreo putere sau misiune care nu i s-a dat.
Cu alte cuvinte, nu este permis laicului care nu a primit puterea învăţătorească în Biserică să predice fără încuviinţarea celor care deţin această putere. Că nu au dreptul să rostească orice fel de cuvânt în public, însuşindu-şi puterea învăţătorească, o spun şi canoanele bisericeşti ale Sinodului V-VI Ecumenic de la Constantinopol (691-692): "Orânduim că nu se cuvine ca laicul să ţină cuvântare sau să înveţe în chip obştesc public, însuşindu-şi de aici slujba învăţătorească, ci să se supună rânduielii predaniste de către Domnul şi să deschidă urechea spre cei ce au luat darul cuvântului de dăscălie şi să înveţe cele dumnezeieşti de la aceştia" (can. 64). Apoi precizează: "Căci în Biserica cea una, osebite mădulare a făcut Dumnezeu" (can. 64). Aceleaşi lucruri le afirmă şi Sfântul Grigorie Teologul: "Pe această rânduială să o cinstim, fraţilor, pe aceasta să o păzim. Unul să fie ureche, altul limbă, altul mână, altul altceva, unul să înveţe, iar altul să înveţe de la acela... să nu fim toţi limbă... nu toţi apostoli... Ce te faci pe tine păstor, oaie fiind?"
Cu toate acestea, dacă se primeşte binecuvântare, adică rânduială din partea autorităţilor bisericeşti, poate să înveţe cele ale credinţei chiar şi laicul, dacă este cunoscător al credinţei. De altfel, toţi credincioşii sunt chemaţi şi obligaţi să mărturisească pe Hristos şi adevărurile credinţei: "Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri" (Mt. 10, 32).
