Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Patristica Lucrarea lui Dumnezeu în lume

Lucrarea lui Dumnezeu în lume

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Patristica
Data: 31 Octombrie 2023

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a IX-a, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, pp. 161-162

„Când spune: Eu sunt Cel ce am întocmit lumina și am făcut întunericul (Isaia 45, 7), Dumnezeu Se arată pe Sine Creator al zidirii, dar nu autor al răului. Ca să nu crezi cumva că altul este creatorul luminii și altul creatorul întunericului, a spus că El este Făcătorul și Meșterul a două elemente aparent potrivnice în natură, ca să nu cauți un alt creator pentru foc, altul pentru apă, altul pentru aer și altul pentru pământ, pentru că aceste elemente sunt aparent contrare în virtutea contrarietății calităților lor. Unii, pornind de la această idee, au căzut în politeism. Dumnezeu face pace și zidește rele (Isaia 45, 7). Face pace mai cu seamă în tine, când îți liniștește mintea printr-o învățătură bună și-ți potolește patimile care se ridică împotriva sufletului. Zidește rele, adică le preschimbă și le aduce într-o stare mai bună, în așa fel că încetează de a mai fi rele și îmbracă natura binelui. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule (Psalmi 50, 11), adică: Nu-mi crea acum inima, ci înnoiește inima mea cea învechită din pricina răutății, și: Ca din cei doi să zidească un om nou (Efeseni 2, 15); aici cuvântul să zidească nu are sensul unei aduceri de la neființă la ființă, ci al unei pre­schimbări în bine a celor deja existente; și: Dacă cineva este în Hristos, este făptură nouă (II Corinteni 5, 17); și, iarăși, Moise spune: Nu este oare Acesta Însuși Părintele tău Care te-a agonisit, te-a făcut și te-a zidit? (Deuteronom 32, 6); faptul că aici cuvântul zidire este așezat după cuvântul facere ne arată lămurit că termenul zidire, ca de cele mai multe ori unde este întrebuințat acest cuvânt, are sensul unei îmbunătă­țiri. Deci, când Dumnezeu face pace, face pace în a zidi pe cele rele, adică a le transforma și a le aduce spre o stare mai bună. Apoi, dacă înțelegi prin cuvântul pace ușurarea ce o avem la terminarea războaielor, iar prin cuvântul rele toate necazurile și nenorocirile ce însoțesc războaiele, (...) atunci spunem că toate acestea se întâmplă prin dreapta judecată a lui Dumnezeu, Care pedepsește prin războaie pe cei vrednici de pedeapsă.” 

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)