Să vă iubiți unul pe altul

Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea a II-a, Prima convorbire cu părintele Cheremon, Cap. XII, 7-8, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, p. 510

„Fericitul Apostol, punând dragostea mai presus nu numai de teamă și de speranță, ci chiar de toate harismele, care sunt socotite mari și minunate, ne arată și calea către ea. Căci, după ce a catalogat toate darurile duhovni­cești, a spus așa despre virtuțile acesteia: «Și acum vă arăt o cale care le întrece pe toate. De-aș vorbi în limbile oamenilor și ale îngerilor, și de-aș avea darul profețiilor și tainele toate le-aș cunoaște și toată știința, și de-aș avea atâta credință, încât să mut și munții, și aș împărți toate bogățiile mele hrană săracilor și trupul meu l-aș da să fie ars, iar dragostea nu am, nimic nu-mi folosește». Vedeți așadar, că nu se găsește nimic mai prețios, nimic mai desăvârșit, nimic mai înalt, și, ca să spun așa, nimic mai netrecător. «Profețiile se vor desființa, limbile vor înceta, știința se va sfârși, dar dragostea niciodată nu va cădea». Fără ea nu numai acele feluri foarte înalte de harisme, ci chiar slava martiriului însuși va pieri.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XLVI, IV, în Părinți și Scriitori Bise­ricești (1994), vol. 23, p. 543

„Cele mai mari virtuţi sunt dragostea, bunătatea, milostenia. Aceste virtuți depășesc chiar virtutea fecioriei. Deci, dacă vrei să fii egal cu apostolii, nimic nu te împiedică! E de ajuns numai să săvârșești virtutea dragostei și nu ești întru nimic mai mic decât apostolii.”

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)