Aceşti 10 sfinţi au pătimit pentru credinţa în Hristos-Domnul în insula Creta, în vremea împărăţiei lui Deciu (251-253). Nu erau toţi din acelaşi loc, ci din mai multe părţi ale
Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nichifor, Patriarhul Constantinopolului (Canonul cel Mare)
Acest mare arhiereu, Sfântul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, a fost izgonit din scaunul său pentru cinstirea sfintelor icoane, în insula Proconez, de către împăratul Leon Armeanul (814-820). Şi vieţuind el în surghiun vreme de 13 ani, sfântul apărător al dreptei credinţe a murit în pace în anul 828 şi a fost îngropat în Biserica Sfântului Teodor, din acea insulă, biserică zidită de el. Şi au trecut ani mulţi şi au pierit mulţi rău-credincioşi împăraţi: Leon Armeanul, Mihail cel Gângav şi fiul său, Teofil. Iar după moartea împăratului Teofil, binecredincioasa Teodora împărăteasa şi fiul ei, Mihail, au luat sceptrul împărăţiei greceşti şi au lepădat rătăcirea împăraţilor dinainte, care luptaseră împotriva sfintelor icoane. În anul 842, după ce a sărbătorit cu multă strălucire biruinţa dreptei credinţe în Duminica Ortodoxiei, Sfânta Teodora împărăteasa şi fiul ei, Mihail, primind sfatul Sfântului Metodie, Patriarhul Constantinopolului, au hotărât să aducă în cetatea de scaun moaştele Sfântului Patriarh Nichifor. Drept aceea, fericitul Metodie a luat cu sine mare sobor de arhierei şi, mergând în insula Proconez, a ridicat moaştele Sfântului Nichifor, pe care le-a aşezat cu cinste într-o raclă nouă de mare preţ. Astfel, le-a adus la Constantinopol, unde au fost întâmpinate de împărat şi maica sa, precum şi de mulţime multă de popor. Sfintele moaşte au fost aşezate spre cinstire în Biserica Sfinţilor Apostoli.