Sfântul Sfinţit Mucenic Ipatie (secolul IV) a fost Episcopul Gangrei din Paflagonia (Asia Mică) şi unul dintre cei 318 Sfinţi Părinţi de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), în vremea Sfântului
31 Mar, 2026
Sf. Mare Mc. și Tămăduitor Pantelimon; Sf. Cuv. Antuza
Sfântul Pantelimon a trăit în cetatea Nicomidia, din Asia Mică, pe timpul împăratului Maximian. Tatăl său era păgân și se numea Eustorgiu, iar mama sa Euvula era creștină. Ei l-au numit pe copilul lor Pantoleon, adică „cu totul leu”. De mic, mama sa i-a sădit în inimă credința în Hristos, dar ea murind de tânără, el a rămas în grija tatălui, care l-a dat la școlile păgânești să studieze gramatica, filosofia și medicina. În acea vreme, în Nicomidia era un preot cu numele Ermolae, de la care Pantoleon a învățat tainele credinței creștine, înțelegând puterea de vindecare a lui Hristos. Tot preotul Ermolae l-a botezat. Într-o zi, Pantoleon a găsit pe drum un copil mort mușcat de o viperă și rugându-se Mântuitorului, copilul a înviat. După aceasta, el s-a dedicat vindecării oamenilor. Multe minuni a făcut sfântul, care au ajuns la urechile împăratului Maximian, care mâniindu-se îl chinuia pentru credința sa. Atunci Domnul l-a cercetat pe Pantoleon și i-a schimbat numele în Pantelimon, adică „cel cu totul milostiv”. Atunci, sfântul a întins de bunăvoie gâtul spre sabie și i s-a tăiat capul în ziua de 27 iulie 305. (Diac. George Aniculoaie)
