Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih şi Valentin
Sfântul Mare Mucenic Areta a fost un mare dregător creștin al cetății Negran, din Etiopia. În acel timp, peste țara etiopienilor stăpânea dreptcredinciosul rege Elezbaan, sub a cărui stăpânire înflorea poporul etiopian, iar în Yemenul din Arabia stăpânea împăratul Dunaan, care ținea legea iudeilor și era mare prigonitor al lui Hristos și al creștinilor. Deci, auzind Elezbaan că Dunaan persecută creștinii din țara sa, a pornit război. Cu toate că l-a biruit și au făcut un pact, Dunaan a ucis pe toți soldații lăsați de Elezbaan pentru paza cetăților, supunându-le, mai puțin cetatea Negran. Însă, apelând la un vicleșug, a jurat că vrea doar să ia dajdia pentru împărat. Dregătorii cetății l-au crezut pe vicleanul Dunaan, însă bătrânul Areta, care avea peste 90 de ani, a fost împotrivă. Și, totuși, intrând în cetate, Dunaan și-a încălcat jurământul și a omorât pe toți creștinii. Sfântul Areta, care a primit și el moarte mucenicească alături de cei 340 de creștini, îi întărea pe cetățenii săi în credința cea în Hristos. Acești sfinți au primit cununa muceniciei la data de 24 octombrie 523.
