Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sf. Mc. Chiric şi Iulita; Sf. Ier. Iosif, Arhiepiscopul Tesalonicului; Sf. Vladimir, luminătorul Rusiei
Sfinţii Mucenici Chiric şi Iulita erau originari din Licaonia (Asia Mică). Sfânta Iulita, fiind mama Sfântului Chiric, care era în vârstă de 3 ani, a fugit împreună cu fiul ei în Seleucia şi apoi în Tarsul Ciliciei pentru a scăpa de persecuţia împăratului Diocleţian (286-305). În Tarsul Ciliciei, a fost însă prinsă şi adusă spre judecată înaintea guvernatorului Alexandru, care a supus-o la chinuri. Sfântul Chiric, care se afla în braţele guvernatorului păgân Alexandru, a început să plângă când mama sa era biciuită. Atunci, guvernatorul l-a ucis, lovindu-l de treptele scaunului de judecată. În cele din urmă, îndurând numeroase chinuri, Sfânta Iulita a trecut la Domnul primind moarte martitrică prin decapitare. Trupurile celor doi sfinţi au fost îngropate cu cinste de către creştinii din cetate. Astăzi mai pomenim pe Sfântul Ierarh Iosif, Arhiepiscopul Tesalonicului (†830), care a fost fratele Sfântului Teodor Studitul. Tot astăzi pomenim şi pe Sfântul Vladimir, luminătorul Rusiei (980-1015), cel care a poruncit să se boteze tot poporul rus. (Diac. George Aniculoaie)
