Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sf. Mc. Mamant; Sf. Ier. Ioan Postitorul, Patriarhul Constantinopolului
Sfântul Mucenic Mamant a fost fiul patricianului Teodot şi al Rufinei, amândoi creștini. În timpul persecuţiilor din secolul al III-lea, Teodot și Rufina au fost aduşi din provincia Gangara la guvernatorul Cezareei Capadociei, Faust. Aici, în temniţă, Rufina l-a născut pe Sfântul Mamant. Însă n-a putut să-și crească fiul, fiindcă a fost martirizată. L-a luat în grija sa o femeie, Amina, la porunca lui Dumnezeu. Când a ajuns la maturitate, Sfântul Mamant, pentru că mărturisea pe Hristos, a fost arestat de către delegatul împăratului Aurelian (270-275), un anume Democrit. Pentru că nu a renunţat la credinţă, a fost supus la chinuri şi a suferit moarte martirică în anul 275. Astăzi pomenim şi pe Sfântul Ierarh Ioan Postitorul, Patriarh al Constantinopolului între anii 582-595. A fost cel dintâi patriarh de Constantinopol care a primit numele de „Patriarh Ecumenic”. Sfântul Ioan Postitorul a dus o viaţă curată, mânca doar o dată pe săptămână verdeţuri, dormea puţin, era foarte milostiv, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni.
