„Când Domnul şi Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, Fiul şi Cuvântul Tatălui, pregătea venirea Sa în lume, care avea să se facă prin zămislirea de la Duhul Sfânt în pântecele Fecioarei Maria, a socotit să ve
Sfânta Mare Muceniţă Marina; Sfântul Ierarh Eufrasie, Episcopul Ionopolei
Sfânta Marina (†270) a trăit în Antiohia Pisidiei, fiind fiica unui oarecare Edesim, slujitor al idolilor păgâni. Murind mama ei, Marina a fost încredinţată unei slujnice, în afara cetăţii, iar pe când avea 12 ani, a auzit de Hristos şi dorea să înveţe şi ea învăţăturile creştine. Şi a fost îndrumată pe calea credinţei adevărate de unii creştini din satul unde locuia, iar pe când avea 15 ani a fost pârâtă la dregătorul cetăţii, Olibrie, că nu se închină idolilor. Şi acesta, trimiţând să o prindă, a închis-o în temniţă. Deci, dregătorul a chemată-o la judecată şi minunându-se de frumuseţea ei şi fiind aprins de poftă trupească, dorea ca Marina să-i devină soţie. Însă sfânta nu a voit acest lucru, ci L-a mărturisit cu mult curaj pe Mântuitorul Iisus Hristos. Pentru aceasta a fost cumplit bătută cu toiege, apoi a fost legată de un stâlp şi păgânii i-au strujit tot trupul cu unelte ascuţite. Şi a pătimit fecioara Marina multe feluri de cazne, atât în temniţă, cât şi la a doua cercetare. După aceasta a fost arsă cu făclii, dar ea a rămas tare în credinţa sa, încât mulţi păgâni au crezut în Hristos Iisus Domnul. În cele din urmă, dregătorul i-a tăiat capul şi aşa Sfânta Marina a primit cununa muceniciei din mâinile Domnului.



.jpg)


