Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sfântul Proroc Ioil; Sfinţii Mucenici Uar, Felix şi Eusebiu; Sfânta Cleopatra; Sfântul Cuvios Ioan de la Rila
Sfântul Proroc Ioil a profeţit în regatul Iuda pe la anul 850 î.Hr., iar numele său înseamnă „dragostea lui Dumnezeu“. Cartea scrisă de el are trei capitole, este cuprinsă în Sfânta Scriptură a Vechiului Testament şi vesteşte o secetă cumplită şi patru invazii de lăcuste. Ioil a prorocit despre timpurile mesianice, când Duhul lui Dumnezeu Se va oferi tuturor (Ioil 2, 28-29). În ziua Pogorârii Duhului Sfânt, Apostolul Petru a amintit această profeţie a lui Ioil, spunând mulţimii că Apostolii nu erau beţi când vorbeau tuturor în limba lor, ci „Duhul Sfânt grăia prin glasul lor“ (Faptele Apostolilor 2, 17-18). Astăzi este pomenit şi Sfântul Mucenic Uar. A pătimit în timpul împăratului Maximian (285-305). Era soldat în armata romană din Egipt şi creştin în ascuns. În anul 304, oamenii împăratului au prins în pustiul Egiptului şapte dascăli creştini, pe care i-au chinuit şi i-au întemniţat pentru mărturisirea credinţei creştine. Deoarece unul dintre părinţi a murit, Uar i-a luat locul. A fost supus supliciilor, suferind moarte martirică.
