Sfântul Proroc Ieremia (sec. VII‑VI î. Hr.) „era evreu, de neam preoţesc, din Anatot, un orăşel din Iudeea, şi făcea parte din seminţia lui Veniamin”, după cum menţionează Sinaxarul Sinodal al Bisericii
Sfântul Sfinţit Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei; Sfântul Cuvios Teoctist
Sfântul Antim a fost episcop al Nicomidiei între anii 284 şi 303, trăind pe vremea cumplitei prigoane împotriva creştinilor, pe timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian. La începutul persecuţiei a stat în satul Seman, de unde îi întărea pe creştini prin trimişi sau prin scrisori. Dar, venind şi ceasul său, s-a dat prins de bunăvoie pentru mărturisirea lui Hristos. Întâlnindu-se cu ostaşii călări trimişi să-l prindă şi întrebat fiind unde se află Antim, învăţătorul creştinilor, el le-a răspuns că îl va da în mâinile lor după ce ei se vor odihni. Şi le-a pus înainte mâncare şi le-a făcut ospăţ după putere, cu dragoste cinstindu-i, apoi s-a arătat lor pe sine că este Antim. Văzând acestea, ostaşii s-au mirat şi nu i-au făcut nici un rău, apoi, ajungând la un râu, s-au botezat. Sfântul Antim i-a învăţat pe ei să spună adevărul împăratului, deoarece dorea să moară pentru Hristos. Deci, stând înaintea lui Maximian, a mărturisit credinţa sa şi pentru aceasta împăratul i-a tăiat capul.



.jpg)


