„Când Domnul şi Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, Fiul şi Cuvântul Tatălui, pregătea venirea Sa în lume, care avea să se facă prin zămislirea de la Duhul Sfânt în pântecele Fecioarei Maria, a socotit să ve
Sfântul Sfinţit Mucenic Artemon; Sfântul Mucenic Elefterie Persul (Denia Canonului Mare)
Sfântul Artemon a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305). Timp de 16 ani a fost citeţ în biserica din Laodiceea, iar apoi a fost preot 30 de ani la aceeaşi biserică, îndrumând pe credincioşi pe calea mântuirii. Din îndemnul lui Diocleţian, dregătorul Patrichie a fost trimis din Roma în părţile Laodiceei să îi prigonească pe creştini. Acesta, întorcându-se într-una din zile de la vânătoare cu mult vânat, a vrut să mulţumească zeilor săi păgâni, aducându-le jertfe. Deci, intrând el în capiştea zeiţei Artemida, a găsit idolii sfărâmaţi pe lespezile templului. Umplându-se de mânie, cineva i-a spus că episcopul Sisinie şi bătrânul preot Artemon au dărâmat idolii, aşa că a poruncit să fie adunaţi toţi creştinii, iar bisericile acestora să fie arse. Fiind prins, Sfântul Artemon a fost silit să aducă jertfe zeilor, dar bătrânul preot a rămas puternic în credinţa sa în Hristos. Pentru aceasta a fost supus la cumplite chinuri. A doua zi, pe când se fierbea o căldare cu smoală, Sfântul Artemon a fost răpit de un înger din faţa dregătorului. Până la urmă, a fost prins şi mărturisind că este creştin i s-a tăiat capul, luând astfel cununa muceniciei.



.jpg)


