„Iată, Mirele vine...”

Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos are un profund caracter mistagogic, deoarece, prin conținutul slujbelor care se săvârșesc acum, ne invită pe toți să participăm la cele mai însemnate acte ale iubirii Mântuitorului față de noi: jertfa de pe Cruce, moartea și Învierea Sa. Evangheliile care se citesc la Deniile zilelor de luni, marți și miercuri au profundă semnifi­cație eshatologică. Ele ne înfăți­șează cele din urmă învățături ale Domnului, în centrul cărora se află veghea în așteptarea celei de a doua veniri.

Îndemnul Sfintei Biserici adresat nouă este de a reflecta la ceasul sfârșitului vieții noastre pămân­tești, ce poate veni în orice clipă, motiv pentru care fiecare dintre noi trebuie să poarte grijă de haina sufletului, pentru a se învrednici să primească de la Hristos răsplata și cununa nevoințelor sale.

Trezvie în așteptarea Mirelui Hristos

Îndemnul la trezvie în așteptarea Mirelui Hristos ca Judecător, prin lucrarea faptelor mântuitoare, ni-l dă troparul Iată, Mirele vine în miezul nopții și fericită e sluga pe care o va afla priveghind..., care se cântă la începutul Deniilor de luni, marți și miercuri, îndată după cântarea Aliluia, care urmează citirii celor șase psalmi. El ne apare ca o meditație ce ne pregătește pentru întâmpinarea Mirelui Hristos.

Din punct de vedere istorico-liturgic, menționăm prezența acestui tropar și în ritul copt, fapt care arată că el este mai vechi de secolele V-VI. El face parte și din slujba Miezonopticii din zilele de luni până vineri și are ca sursă de inspirație parabola celor zece fecioare rostită de Mântuitorul Hristos și consemnată în Sfânta Evanghelie după Matei, cap. XXV, 1-13, și care se încheie cu următorul îndemn: „Drept aceea, privegheați, că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului”.

Din cuvintele acestui tropar învățăm că viața omului este trecătoare și că ceea ce merită a fi împlinit cu prisosință este grija față de suflet prin cultivarea comuniunii cu Dumnezeu și prin lucrarea faptelor bune față de semenii noștri. Și, precum în parabola celor zece fecioare, Mirele poate veni oricând, se cuvine ca noi oamenii să-L așteptăm lucrând poruncile Sale și să punem în candelele sufletelor noastre untdelemnul faptelor bune, asemenea celor cinci fecioare înțelepte, să înmulțim talanții pe care Dumnezeu ni i-a dăruit.

Dacă la Sfântul Ospăț (Liturghia cerească) din Împărăția lui Dumnezeu nu putem intra fără haină de nuntă, adică fără credință și fără fapte bune, tot astfel nu ne putem apropia de Sfântul Potir pentru a primi Trupul și Sângele Domnului fără lucrarea acestor fapte duhov­nicești.

Biserica ne cheamă pe toți, în aceste zile sfinte ale Săptămânii Mari, să-L însoțim pe Mântuitorul Hristos pe drumul Crucii, pentru a ne bucura de Învierea Sa din morți, în Duminica luminoasă a Sfintelor Paști, însă împlinind condiția de fii ascultători și fideli ai Tatălui ceresc, luminându-ne chipul lăuntric cu faptele care ne luminează cărarea spre Împărăția cerească.

Fericită este sluga pe care Mirele o va afla priveghind

Participăm la această mare taină a mântuirii purtând în suflete darurile ostenelilor Postului Mare și pregătindu-ne să ne nuntim sufletele cu Mirele Hristos, prin primirea Sfintei Împărtășanii, însă nu fără a ne cerceta propria conștiință și fără a ne înnoi sufletele prin taina Sfintei Spovedanii.

Așadar, „fericită este sluga pe care Mirele o va afla priveghind”. Orice clipă este binevenită pentru a pune început lucrării mântuitoare. Important este răspunsul nostru ferm la chemarea plină de iubire a lui Dumnezeu. Timpul vieții noastre pământești să devină o punte către eternitate, un timp al pregătirii constante pentru dobândirea Împărăției harului lui Dumnezeu. De aceea, și Sfântul Apostol Pavel ne adresează cuvintele: „Cu frică și cu cutremur să lucrați mântuirea voastră” (Filip. 2, 12), iar în alt loc ne învață zicând: „Deci luați seama cu grijă cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți, răscumpărând vremea, căci zilele sunt rele” (Efes. 5, 15-16).

Așadar, se cuvine să medităm la cuvintele troparului „Iată, Mirele”, cu smerenie și cu mintea și inima luminate de cuvintele Sfintei Evanghelii, pentru ca momentul trecerii noastre din această viață să ne găsească pregătiți a da răspuns bun la înfricoșătoarea Judecată a Domnului nostru Iisus Hristos.