Anul 2024, dedicat în Patriarhia Română pastorației și îngrijirii bolnavilor și Sfinților tămăduitori fără de arginți, ne-a oferit prilejul redescoperirii importanței unei lucrări mari și sfinte, aceea
Care sunt noțiunile administrative pe care trebuie să le cunoască un creştin la momentul decesului cuiva drag din familie?
Având în vedere faptul că și moartea face parte din realitățile cotidiene, este bine de știut ce trebuie făcut în momentul în care ne confruntăm, ca familie, cu această realitate.
Încurajăm dintru început un dialog cu părintele comunității respective, cu preotul duhovnic, astfel încât credinciosul să aibă parte de „sfârșit creștinesc vieții noastre, fără durere, neînfruntat, în pace...”. Adică, acesta să fie spovedit și împărtășit și să aibă la căpătâi o lumânare aprinsă, să fie pregătit pentru întâlnirea cu Hristos.
De asemenea, recomandăm ca cineva din familie, o persoană anume desemnată, în cunoștință de cauză cu doleanța familiei sau a muribundului, să se preocupe de cele ce țin de prohodire, în momentul în care survine decesul (să fie pregătit locul de înmormântare).
Alături de aspectele spirituale, dacă parohia are în proprietate cimitir, atunci preotul va fi abordat și în problemele administrative: va fi concesionat un loc de înmormântare și vor fi pregătite amănuntele premergătoare înmormântării (slujba Stâlpilor) sau, dacă familia are deja drept de concesiune asupra unui loc de înmormântare în cimitirul parohial, locul va fi pregătit pentru ceasul prohodirii.
Sfătuim ca această preocupare față de veșnicie să se facă din vreme: pe de o parte, credinciosul conștientizează iminența morții, fiind pregătit să o întâmpine, pe de altă parte, problemele administrative suscită stres și preocupări financiar-organizatorice la momentul prohodirii, care determină familia uneori să nu se concentreze la adevăratele preocupări, cele legate de sufletul celui adormit.
Când survine momentul decesului, familia trebuie să anunțe preotul parohiei din care decedatul face parte, solicitând acestuia toate informațiile necesare, pentru că este cea mai autorizată persoană la care membrii familiei trebuie să apeleze. Familia anunță medicul de familie sau medicul legist cu care firma de servicii funerare colaborează. Decesul va fi constatat de către unul dintre aceștia, care va elibera și certificatul constatator. În perioada sărbătorilor legale, decesul poate fi constatat și de către medicii Serviciului de Ambulanță, prin întocmirea certificatului constatator al decesului.
Serviciile funerare cuprind toate acțiunile ce pot fi aduse unui defunct și familiei acestuia după momentul decesului, conform prevederilor Legii nr. 102/2014. Furnizorul de servicii funerare vă poate consilia cu privire la orice alte formulare necesare înainte de înmormântare. Procedura de îmbălsămare este obligatorie în cazurile menționate în art. 5-6 din Normele tehnice și sanitare ale serviciilor funerare publicate în Monitorul Oficial nr. 843 din 24 octombrie 2016.
Pregătirea defunctului pentru înmormântare include și îngrijiri mortuare ce sunt adresate direct corpului defunctului (manoperele de spălare și igienizare, îmbălsămare și tanatopraxie). Termenul de declarare a decesului este de 3 zile sau 24 de ore, după caz.
Cu privire la înmormântare sunt obligate să dispună următoarele persoane: persoana care s-a angajat prin contract că se va îngriji de înmormântare sau persoana stabilită prin testamentul defunctului, sau, în lipsa testamentului, soțul/soția persoanei decedate, care a trăit în aceeași locuință cu persoana decedată în ultima parte a vieții, sau altă rudă apropiată a decedatului, până la gradul al 4-lea inclusiv. Dacă nu există nici o persoană obligată să dispună în legătură cu înmormântarea sau persoana obligată se găsește într-un loc necunoscut ori nu își îndeplinește obligația, primarul unității administrativ-teritoriale în raza căreia a avut loc decesul dispune cu privire la înmormântare (cf. art. 17 din Legea 102/2014).
Dacă se are în vedere transportul persoanelor decedate în vederea înhumării în aceeași localitate sau în altă localitate, acesta se face în sicriu cu capac, cu autovehicul special amenajat în acest scop (pe perioada transportului, capacul sicriului este închis), care respectă prevederile normelor sanitare și antiepidemice. Transportul persoanei decedate din cauza unei boli contagioase se poate face numai pe baza certificatului eliberat de un medic specialist în medicină legală sau anatomie patologică și a adeverinței de înhumare eliberate de autoritatea administrației publice locale.
Actul de deces se întocmește la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul. Competenţa aparţine ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul.
Acest act se întocmește în termen de 3 zile de la data decesului, în care se cuprind atât ziua în care s-a produs, cât şi ziua în care se face declarația. Înmormântarea poate avea loc, de obicei, numai după înregistrarea decesului. Majoritatea persoanelor folosesc un furnizor de servicii funerare, deși puteți organiza înmormântarea pe cont propriu. De asemenea, puteți contacta cancelaria cimitirului pentru sfaturi, dacă doriți să faceți organizarea pe cont propriu.
Vor fi necesare următoarele acte: a) certificatul medical constatator al decesului, în original; b) certificatul de naștere şi de căsătorie al decedatului, după caz, în original și în copie; c) actul de identitate al decedatului, în original; d) livretul militar al decedatului, în original, dacă este cazul; e) fotocopia actului de identitate al declarantului; f) aprobarea Parchetului, în cazul în care decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente (declaraţia făcându-se în termen de 48 de ore), precum şi în situaţia în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul legal, în original.
Specificăm faptul că, în cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de identitate al persoanei decedate, acesta declară, în scris, motivul neprezentării acestora, precum şi datele de stare civilă ale decedatului.
Odată cu eliberarea certificatului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare, într-un singur exemplar, care se depune la capelă, așa cum se specifică în cuprinsul acesteia.
Putem preîntâmpina aglomerarea unor evenimente neplăcute, pregătind din timp locul de înmormântare și actele din jurul acestui eveniment. Persoanele care pot fi contactate pentru a vă sprijini în această situație sunt preotul duhovnic sau preotul din parohie, reprezentanții cancelariei cimitirului, reprezentanții firmelor furnizoare de servicii funerare și reprezentanții autorității administrației publice locale.
Rubrică realizată de pr. Ciprian Bâra