Pornind de la cuvintele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel că „fiecare om poate deveni mâinile iubirii milostive a lui Dumnezeu prin care lucrează în lume ca să ridice și să vindece pe cei răniți
Două noi filme documentare lansate de TRINITAS TV
Filmele documentare Patriarhul Nicodim Munteanu și Patriarhul Iustin Moisescu prezintă atât viața și activitatea celor doi întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române, cât și evenimentele importante care au marcat istoria secolului 20.
Documentarele adună laolaltă clerici, academicieni, istorici și cercetători, prezentând filmări de arhivă și fotografii de epocă prin care ilustrează evenimentele tratate în cele două producții.
Pentru realizarea acestor filme s-a desfășurat o muncă laborioasă de cercetare și identificare a materialelor de arhivă documentară, fotografică și cinematografică. Prin aceste documentare se prezintă publicului larg filmări și fotografii inedite din viața și activitatea celor doi întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române. Totodată, un plus de valoare îl aduc acestor filme și interviurile cu invitații care i-au cunoscut personal pe cei doi întâistătători, mărturiile lor fiind adevărate izvoare documentare de primă mână.
În filmul Patriarhul Nicodim Munteanu putem descoperi atașamentul deosebit al acestuia față de Mănăstirea Neamț, locul în care el s-a format și față de care a manifestat o grijă deosebită pe tot parcursul vieții sale. De asemenea, sunt prezentate și evenimentele legate de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, situația României în timpul războiului, sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale, cât și anii grei ai instaurării regimului comunist în România.
Perioada păstoririi Patriarhului Nicodim, în calitate de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948), nu a fost deloc ușoară. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a adus modificări importante în planul vieții politice. Ocuparea României de către Armata Roșie și înlăturarea treptată a elementelor democratice au jucat un rol esențial pentru instaurarea unui regim de așa-zisă democrație populară. După abdicarea forțată a Regelui Mihai din 30 decembrie 1947, Patriarhul Nicodim, bătrân și neputincios în fața presiunilor exercitate de comuniști, se simțea din ce în ce mai slăbit.
Mutarea în veșnicie a Patriarhului Nicodim Munteanu s-a petrecut într-un context social și politic foarte delicat, cu schimbări profunde în societatea românească, cu implicații extrem de dureroase și asupra Bisericii, sfârșitul vieții celui de-al doilea patriarh al nostru ridicând multe suspiciuni atât în epocă, cât și astăzi.
În ciuda vremurilor tulburi în care a păstorit Biserica Ortodoxă Română, Patriarhul Nicodim a lăsat urmașilor săi realizări importante, care au fost preluate și dezvoltate de succesorii săi. Atitudinea acestuia din ultimii ani de viață ne prezintă un patriarh curajos, care a dat dovadă de patriotism și devotament față de Biserică și popor, fiind foarte conștient de importanța misiunii Bisericii în viața neamului românesc, mai ales în vremuri de criză.
Filmul Patriarhul Iustin Moisescu ne prezintă înclinația spre studiu și cercetare manifestată încă de timpuriu, precum și activitatea didactică bogată a celui care a fost al patrulea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române. Tot din acest nou film aflăm și despre activitatea de reprezentare a Ortodoxiei românești în plan extern, deosebit de bogată, dar și de greutățile pe care a trebuit să le înfrunte Patriarhul Iustin odată ajuns la conducerea Bisericii Ortodoxe Române.
Datorită prezenței dominante a Patriarhului Iustin, care de multe ori îi intimida pe liderii comuniști, relațiile dintre întâistătător și conducătorii politici nu au fost bune, deseori devenind tensionate. După cutremurul din 1977, Bucureștiul avea să treacă printr-un proces dureros de sistematizare, impus de liderii comuniști. În acest context, a fost declanșat un val de demolări în care au pierit peste 40.000 de construcții, pentru a face loc altora noi. Sub lama buldozerelor au ajuns să fie distruse biserici și mănăstiri cu o importanță istorică și artistică însemnată, monumente istorice, spitale, edificii administrative și case de locuit. În fața acestor acțiuni dramatice, în care bisericile erau condamnate la demolare de la o lună la alta, Patriarhul Iustin a trebuit să ia atitudine pentru a diminua forța și dorința distructivă a regimului comunist.
Trecerea la cele veșnice a Patriarhului Iustin Moisescu s-a petrecut într-o perioadă tulbure, în care Biserica era supusă unor presiuni enorme din partea statului, împrejurările morții întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române ridicând și astăzi semne de întrebare. Patriarhul Iustin Moisescu (1977-1986) rămâne în memoria Bisericii ca un ierarh erudit, iubitor al scrierilor patristice, un om sobru, demn și elegant, care a avut de înfruntat o perioadă grea, cu multe provocări din partea regimului comunist. El se distinge prin activitatea sa cărturărească, prin relațiile pe care le-a dezvoltat cu celelalte Biserici, dar și prin dărnicia sa, exprimată subtil în viețile celor care l-au cunoscut.